Primul discurs privind starea Uniunii al Ursulei von der Leyen – „este momentul trecerii de la fragilitate către o nouă vitalitate”

Comisia anunţa, în urmă cu un an, „o cale nouă şi ambiţioasă pentru Uniunea Europeană”. Un nou tip de angajament care să asigure desăvârşirea integrării europene şi dobândirea rolului de „actor geopolitic” cu anvergură globală pentru o Uniune aflată în centrul construcţiilor politice şi de securitate euroatlantică încă de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Principalele obiective erau formulate în nuanţele deja bine conturate în limbajul politic al Bruxellesului, inspirat de valorile umaniste fundamentale ale comunităţii democraţiilor liberale europene. Pactul verde european, un plan ambiţios pentru combaterea încălzirii globale considerată principala ameninţare la adresa societăţii umane. Câştigarea poziţiei de lider mondial în domeniul inovării digitale, obiectiv prioritar plasat în spaţiul de excelenţă al cercetării-dezvoltării pe care Uniunea l-a asumat începând cu Agenda Lisabona 2000. Strategia industrială pentru un nou model de integrare economică şi industrială care să conducă la consolidarea competitivităţii europene la nivel mondial. Un loc special al transformărilor industriale revine dezvoltării de noi capabilităţi pentru securitate şi apărare, pentru care actuala comisie a creat formatele instituţionale necesare pentru implementarea recentelor iniţiative Fondul European de Apărare (EDF) şi Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO).

Însă, epidemia de coronavirus care s-a extins în întreg spaţiul european la începutul acestui an a schimbat regulile jocului. Urgenţa pandemică a afectat priorităţile, întreaga Uniune fiind zguduită de lipsa de tact şi de încredere care s-a insinuat în deciziile izolaţioniste ale capitalelor statelor membre. După trecerea vârfului de emoţie, Bruxellesul şi-a revenit din derută şi a preluat iniţiativa prin adoptarea de măsuri şi coordonarea implementării de soluţii pentru contracararea efectelor sanitare şi economice ale crizei. Pe acest fond, a fost aprobat de Conciliul European bugetul multianual pentru următorul exerciţiu financiar 2021-2027 (1 074,3 miliarde EUR) şi a fost adoptat planul de redresare NextGenerationEU (750 de miliarde EUR), un adevărat pariu politic al Comisiei în care miza este reprezentată de „dubla tranziţie verde şi digitală”.

De altfel, acest plan a reprezentat coloana vertebrală a discursului Ursului von der Leyen cu privire la starea Uniunii, un discurs încărcat de speranţă, în vremuri excepţionale. Discursul a început cu un omagiu adresat celor care „lucrează în prima linie” a luptei cu pandemia şi care, prin sacrificiul lor, au făcut posibilă depăşirea primului şoc al crizei. „Vrem să ieşim din lumea coronavirusului, suntem pregătiţi să mergem mai departe, este momentul important în care Europa trebuie să meargă mai departe”. „Trebuie găsite oportunităţile pentru ziua de mâine şi nu soluţiile la urgenţele zilei de ieri”, a spus von der Leyen presetând un discurs orientat cu precăderea către oportunităţile viitoare, în detrimentul soluţiilor pentru rezolvarea problemelor trecutului.

Prima prioritate – sănătatea. Pandemia a dovedit că avem nevoie de o Uniune a sănătăţii mai puternică. Pentru asta, Comisia consideră că programul UE for health trebuie întărit şi va fi necesară alocarea de mai multe fonduri pentru sistemele de sănătate. Pentru aceasta, preşedintele von der Leyen a solicitat Parlamentului să corecteze bugetul adoptat de Consiliul European prin creşterea sumelor destinate domeniului sănătăţii. Totodată, von der Leyen a anunţat că va cere Italiei organizarea unui Summit global al sănătăţii în cursul anului viitor, în contextul exercitării preşedinţiei italiene a G20.

Prevenirea şi reducerea şomajului. „Demnitatea muncii trebuie să fie sacrosantă”, a fost mesajul preşedintelui Comisiei pentru a sublinia că „Europa a reuşit să gestioneze problema actuală a şomajului prin comparaţie cu ceea ce se întâmplă în alte părţi”. În acest context, von der Leyen a menţionat că „susţine stabilirea de salarii minime prin lege, cu respectarea tradiţiilor naţionale” şi a accentuat că „munca trebuie respectată”. Pe fondul pandemiei, economia de piaţă socială specifică UE a fost susţinută cu măsuri speciale în toate domeniile şi în toate regiunile. „A fost posibilă acordarea de subvenţii pentru că s-a votat cu o viteză fără precedent”. Este un exemplu de solidaritate politică care ar trebui să devină regulă. „După o scăderea a PIB-ului cu 12% în al doilea trimestru poate începe redresarea”. Însă, persistenţa pandemiei menţine incertitudinile economice. Cu toate acestea, „acordul istoric NextGenerationEU arată cât de bine a reacţionat Europa la criză”.

Ursula von der Leyen a anunţat că va propune o nouă strategie pentru spaţiul Schengen. În aprecierea sa, modelul economic Schengen „s-a dovedit soluţia care asigură competitivitate economică europenilor”. Prioritatea noii strategii va fi „transformarea digitală”, imperativ care a fost scos în evidenţă de schimbările socio-economice din ultimele şase luni.

Încălzirea globală. Schimbările climatice sunt fără precedent. Dezastrele naturale se succed pe întreg cuprinsul Europei, printre exemple fiind menţionată şi „agricultura din România distrusă de seceta fără precedent în ultimele decenii”. În acest context, von der Leyen a afirmat că „planul ecologic european se dovedeşte important, însă schimbarea trebuie făcută în mod responsabil, pe bază de probe”. Efectele se vor vedea pe termen mediu şi lung. „Dacă exemplul Europei va fi urmat şi de ceilalţi, atunci vom putea ţine sub control încălzirea globală” a spus preşedintele Comisiei, anunţând că vor fi susţinute cu fonduri pentru dezvoltare echitabilă toate regiunile pentru care schimbările induse de Pactul verde european vor fi mai dificile, o trimitere directă către economiile rămase în urmă din punct de vedere tehnologic. Totodată, „va fi revizuită toată legislaţia care se referă la climă şi energie până în vara următoare pentru asigurarea modernizării sistemice a întregii economii europene. Nu va fi lăsat nimeni în urmă”.

În mod concret, 37% din bugetul NextGenerationEU va fi alocat direct pentru Pactul verde european şi a fost anunţată acordarea de 700 miliarde de euro pentru obligaţiuni verzi.„ Nu este doar un proiect de mediu, este şi un proiect cultural”, a menţionat von der Leyen atunci când a amintit că „trebuie creată o estetică proprie, un nou Bauhaus european al NextGenerationEU” – o metaforă cu atât mai potrivită pentru un preşedinte german – care se defineşte prin „emisii reduse, performanţă energetică, o societate mai sănătoasă şi mai verde”.

Transformarea digitală trebuie accelerată, „cu accent pe respectarea libertăţilor individuale”. „Europa trebuie să fie lider în stabilirea de standarde digitale globale” este nivelul de ambiţie asumat de von der Leyen, în care accentul va fi pus pe trei direcţii. (1) Datele personale pentru identificarea noastră ca utilizatori în aplicaţii, acolo „unde trebuie să îi urmăm pe alţii pentru că am fost prea lenţi”. Însă, „în domeniul datelor industriale suntem lideri”. „Sunt date valorează aur, însă 80% din datele colectate în prezent din industrie nu se utilizează niciodată”. „Va trebui să facem în aşa fel încât aceste date să fie disponibile pentru Europa”, iar pentru aceasta „avem nevoie de spaţii mari de stocare a datelor”. De aceea, prin NextGenerationEU „va fi creat un Cloud european” disponibil tuturor statelor membre. (2) Inteligenţa artificială are un potenţial extraordinar, „însă trebuie stabilite reguli pentru a ţine sub control utilizările nepotrivite”. Comisia va propune o identitate digitală europeană unică care va permite cetăţenilor europeni să fie activi în lumea virtuală şi, totodată, să fie protejaţi. (3) Internetul de bandă largă în mediul rural. „Digitalizarea va revitaliza zonele rurale şi va atrage oameni şi noi investiţii”. Von der Leyen a afirmat că „NextGenerationEU va aduce lumea digitală până în ultimul sătuc”. Accentul va fi pus pe tehnologiile 5G, 6G şi pe fibra optică.

Din perspectivă strategică, preşedintele Comisiei a spus că „toate acestea nu reprezintă un scop în sine. Este necesară suveranitatea digitală a Europei”, context în care a anunţat că „industria europeană va dezvolta un nou microprocesor de generaţie viitoare pe parcursul deceniului virtual”. Pentru toate acestea vor fi alocate 20 de procente din bugetul întregului plan NextGenerationEU.

Politica externă. Ursula von der Leyen a început secţiunea de politică externă cu un mesaj plin de înţelesuri: „Viziunea noastră nu este Europe First !”, fundamentat pe principiul că „nimeni nu este în siguranţă dacă nu suntem cu toţii în siguranţă”. Preşedintele a argumentat această viziune cu exemplul extrem de fierbinte al alegerii drumului „competiţiei globale pentru realizarea unui vaccin anti-Covid”, în detrimentul cooperării internaţionale. „Naţionalismul în domeniul vaccinurilor pune în pericol viaţa oamenilor. Doar cooperarea ne va salva”, a spus von der Leyen pentru a sublinia importanţa cooperării naţiunilor sub egida ONU, care „trebuie să rămână cea mai importantă organizaţie internaţională”. Pe acest fond, preşedintele Comisiei a afirmat necesitatea „reformării multilateralismului”, iar UE îşi va asuma rolul de lider al transformării. Provocările sunt uriaşe. „Actualul sistem internaţional a devenit atât de mare încât se blochează. Totodată, mari puteri ies din sistem sau îl fac captiv”.

În egală măsură, Ursula von der Leyen a anunţat că Uniunea „va lua poziţii pe teme strategice internaţionale”. De exemplu, în relaţia UE-China, China este considerat atât „un partener de negociere”, cât şi „un competitor economic” şi „un rival sistemic”. „Beijingul va trebui să îşi respecte angajamentele asumate prin Acordul de la Paris”. Totodată, mai sunt multe de făcut „pentru reciprocitate în plan economic”. UE promovează dialogul, dar rămâne fermă cu privire la chestiunile Hong Kong sau populaţiei uigure.

Cu privire la relaţia cu Rusia, von der Leyen a afirmat că „celor care susţin legături mai strânse cu Moscova le spun un lucru: otrăvirea lui Alexei Navalnîi nu este izolată. Am văzut aceeaşi tendinţă în Georgia şi Ucraina, Siria şi Salisbury, şi în ingerinţa Rusiei în alegerile democratice oriunde în lume. Mesajul susţine determinarea Bruxellesului de a condamna un asemenea comportament al Moscovei şi „nicio conductă nu va schimba această determinare”.

Comisia Europeană rămâne fermă în „susţinerea poporului din Belarus”.

Totodată, „Turcia nu are justificări pentru a-şi intimida vecinii”. Bruxellesul va acţiona în „apărarea drepturilor suverane” ale Greciei şi Ciprului şi va milita pentru de-escaladarea situaţiei din Mediterana de Est. „Reţinerea de la acţiuni de forţă este singura cale” pentru soluţionarea diferendelor de securitate care s-au multiplicat în ultima perioadă.

Ursula von der Leyen a menţionat că obiectivele de politică externă şi de securitate ale Uniunii sunt realizate cu mare dificultate. De cele mai multe ori, capitalele întârzie nejustificat de mult deciziile importante. Este necesară „eliminarea diluărilor, amânărilor sau blocajelor din mecanismele de decizie” pe teme de securitate europeană, iar pentru aceasta, „Comisia susţine implementarea sistemului de vot cu majoritate calificată”.

În altă ordine de idei, preşedintele Comisiei Europene a subliniat că „UE trebuie să îşi îmbunătăţească parteneriatele cu aliaţii”. „Poate că nu am fost întotdeauna de acord cu deciziile Casei Albe, însă vom preţui întotdeauna Alianţa transatlantică”. „Suntem gata să construim o nouă agendă a acestei relaţii, indiferent de ce se va întâmpla la toamnă”, cu trimitere la viitoarele alegeri prezidenţiale din Statele Unite. Vechii prieteni sunt indispensabili, de pe ambele maluri ale Atlanticului şi ale Canalului Mânecii, a spus von der Leyen, aducând astfel în discuţie şi relaţia cu Marea Britanie pe fondul tensiunilor din cadrul negocierilor pentru Brexit. „Progresul în negocierile cu Londra este prea lent. S-a lucrat fără oprire, cuvânt cu cuvânt, UE şi UK au căzut la învoială cu privire la soluţia pentru Irlanda. Nu mai este nimic de negociat aici, este o chestiune de legalitate şi bună-credinţă”. „Ne aşteptăm ca Londra să nu încalce tratatele internaţionale” a încheiat von der Leyen mesajul său ferm transmis, în primul rând, britanicilor.

Cu privire la Balcanii de Vest, a fost amintită „decizia istorică privind deschiderea negocierilor cu Albania si Macedonia de Nord din urmă cu şase luni”. Totodată, preşedintele Comisiei a menţionat că „va prezenta un pachet de redresare economică pentru Balcanii de Vest, care va fi implementat prin intermediul unor iniţiative de investiţii regionale”.

UE îşi doreşte „un parteneriat între egali cu Uniunea Africană, cu oportunităţi şi responsabilităţi pentru ambele părţi”. Africa reprezintă o prioritate naturală pentru politica externă a Uniunii, prin prisma vecinătăţii şi legăturilor istorice.

De asemenea, au fost amintite şi acordurile de liber schimb existente cu parteneri din Asia, precum şi importanţa cooperării „cu toţi cei care doresc din întreaga lume pentru combaterea încălzirii globale”.

Cu referire la problemele interne ale Uniunii, Ursula von der Leyen a subliniat că „trebuie să trecem peste diferenţele care ne-au ţinut în urmă”. Prima temă abordată a fost migraţia. Mai avem multe compromisuri de făcut în domeniul gestionării migraţiei, „fără a ne compromite principiile”. În acest sens, von der Leyen a anunţat că „va promova un pact pentru migraţie”. Va fi un plan „profund umanist”. Pentru rezolvarea acestei chestiuni, Comisia consideră că cele mai importante sunt solidaritatea statelor membre şi asumarea voluntară de responsabilităţi. Este o problemă în care trebuie să se implice toată Europa, iar statele direct afectate, precum Grecia, vor beneficia de ajutor direct din partea Bruxellesului.

Statul de drept. „Nu este un termen abstract, este modalitatea prin care cei mulţi sunt protejaţi de cei puternici”, a afirmat von der Leyen. Cu acest prilej, a fost anunţată o nouă iniţiativă. Comisia va elabora anual un raport cu privire la statul de drept în care vor fi evaluate toate statele membre. „Raportul are rol preventiv, pentru a ne asigura că nu vor mai fi alunecări în domeniul statului de drept”. „Vrem să apărăm fondurile europene de orice risc de corupţie sau conflict de interese”.

Rasismul şi discriminarea. „Ura trebuie eliminată” este mesajul cu care preşedintele Comisiei a făcut trimitere la problematica discriminărilor de toate tipurile. A fost anunţat un nou plan de combatere a discriminării, în care va fi inclusă o listă extinsă de acţiuni de discriminarea şi rasism care vor fi condamnate în UE. Totodată, va fi numit un coordonator împotriva rasismului la nivelul Comisiei Europene şi va fi elaborată o strategie de susţinere a drepturilor comunităţii LGBT.

În încheierea primului său discurs cu privire la starea Uniunii Europene, preşedintele Comisiei a subliniat că „tot ceea ce noi clădim astăzi, o lume mai sănătoasă, mai puternică şi mai respectată, este lumea de mâine în care ne dorim să trăiască copiii noştri”. „Viitorul va fi aşa cum îl vom construi. Europa va fi ceea ce noi ne dorim să fie”.

„Trăiască Europa!”