Primele urmări ale retragerii SUA din Acordul nuclear cu Iranul

Principalele argumente ale deciziei anunţate de Donald Trump au fost în linie cu ceea ce Casa Albă deja anunţase: acordul a fost prost negociat de democraţi şi chiar dacă Iranul ar fi urmat punct cu punct prevederile înţelegerii, distanţa de timp până la obţinerea armei nucleare ar fi fost foarte scurtă. În plus, Iranul a obţinut  multe miliarde de dolari din 2015 până în prezent, dar nu a fost constrâns politic nici în legătură cu sprijinul acordat terorismului, nici în legătură cu programul său de dezvoltare a rachetelor balistice.

Preşedintele american a mai afirmat că aliaţii occidentali, enumerând Marea Britanie, Germania şi Franţa susţin actualul punct de vedere american, afirmaţie care nu pare a fi confirmată, cel puţin nu aş rezultă din primele reacţii.

O primă concluzie privind consecinţele potenţiale ale deciziei americane, aşa cum reiese din declaraţie, este că acestea îl pot proiecta pe Donald Trump fie în postura de om de stat, vizionar în domeniul securităţii, fie în aceea de lider care decide pe baze emoţionale, subiective, probabil influenţat de lobby-ul israelian şi de o parte a lumii de afaceri globale. O a doua concluzie este legată de răspunsurile la o serie de întrebări retorice: cât de stabilă va fi viaţa politică internă a Iranului post declaraţia preşedintelui  Trump şi ce influenţă va avea aceasta asupra securităţii regionale? Vom înregistra o escaladare a conflictelor din Siria, din Yemen,  a tensiunilor dintre Israel si Iran? Un prim răspuns începe să se contureze mult mai repede decât se anticipa.

În zorii zilei de 10 mai a.c., forţe speciale iraniene Al Quds au lansat aproximativ 20 de rachete cu rază scurtă de acţiune asupra unor subunităţi militare israeliene dislocate în regiunea Înălţimilor Golan. Loviturile pornite de pe teritoriul Siriei au fost motivate de acţiunile forţelor israeliene din ziua anterioară, când au fost lovite baze militare iraniene dislocate în Siria. Conform unor informaţii neconfirmate, militarii israelieni au calificat atacul ca fiind „sever”, chiar dacă nu au fost înregistrate pierderi umane. Dar ceea ce surprinde cel mai mult este relativa lipsă de eficienţă a sistemelor antirachetă israeliene.

Forţele israeliene au ripostat lovind subunităţi Al Quds, de intelligence, inclusiv un comandament logistic, toate dispuse la Al-Kiswah, lângă Damasc. Nu au fost ocolite de lovituri nici facilităţile militare siriene dislocate în zona Aeroportului Internaţional Damasc. Informaţii venite din zona serviciilor speciale israeliene susţin că planificarea şi executarea atacurilor iraniene au fost coordonate personal de generalul Qassem Soleimani, comandantul forţelor speciale iraniene Al Quds.

Revenind la dimensiunea politică, printre cele mai rapide reacţii la anunţul lui Donald Trump de marţi, a fost cea a lui Barack Obama. Fostul preşedinte american, cel care a aprobat Acordul din partea SUA, a apreciat că „retragerea din JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) îndepărtează de America cei mai apropiaţi aliaţi ai săi: „Într-o democraţie, totdeauna există diferenţe între politici şi opţiuni ale unei administraţii faţă de următoarea. Dar instabilitatea respectării acordurilor, în care SUA sunt parte, riscă să erodeze credibilitatea Americii şi ne aşază în poziţii inconfortabile în faţa marilor puteri ale lumii. JCPOA niciodată nu a avut ca obiectiv rezolvarea tuturor problemelor cu Iranul“.

Similar a reacţionat şi preşedintele Emmanuel Macron, care a declarat că „Franţa, Germania şi Marea Britanie regretă decizia americană de a se retrage din JCPOA. Regimul neproliferării se află într-un punct critic. “

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a declarat că liderii statelor UE vor aborda decizia americană în foarte scurt timp, pentru a încerca să menţină active prevederile Acordului şi pentru a apăra interesele  de securitate şi economice comune.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a apreciat că decizia lui Trump reprezintă o violare grosieră a normelor de drept internaţional, dar că Rusia rămâne deschisă cooperării cu ceilalţi semnatari ai Acordului şi că aceasta va continua dezvoltarea legăturilor cu Iranul. Mesajul a fost preluat şi transmis statelor europene de către Vladimir Chizhov, ambasadorul rus la UE.

Imediat după declaraţia de la Casa Albă, preşedintele iranian, Hassan Rouhani, a declarat că ţara sa “nu va recurge imediat la măsuri de răspuns în domeniul reluării programului de îmbogăţire a uraniului, dar va declanşa negocieri cu ceilalţi semnatari ai Acordului: Marea Britanie, China, Franţa, Germania şi Federaţia Rusă. Dacă interesele Iranului pot fi securizate de prevederile Acordului, vom continua să acţionăm în concordanţă cu prevederile lui. Iar dacă subiectul în discuţie va deveni o simplă bucată de hârtie, următorii noştri paşi vor fi clari“. Ultima parte a afirmaţiilor lui Rouhani ar putea fi un avertisment privind posibila reactivare a iranienilor fundamentalişti, susţinuţi de o mare parte a mass media, de serviciile de securitate şi de puterea judecătorească, structuri şi entităţi care pot relua retorica agresivă la adresa Statelelor Unite.

Rouhani a cerut imperativ diplomaţilor iranieni de la Moscova şi Beijing să informeze guvernele ţărilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea că Iranul ar putea să reînceapă în câteva săptămâni proiectele de obţinere a uraniului îmbogăţit. Liderul suprem  iranian, Ayatolahul Ali Khamenei, a făcut publică intenţia de a cere garanţii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei că nu se vor retrage din JCPOA, deoarece, în caz contrar, Acordul nu mai poate continua, după care a formulat o serie de injurii la adresa preşedintelui Trump.  ( A se vedea o copie parţială paginii de twitter a liderului suprem iranian)

Apreciem că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, va trebui să facă mari eforturi pentru a convinge principalii aliaţi europeni să aibă, în relaţiile lor cu Iranul, linii de conduită comparabile cu cea americană.  Această opţiune va fi greu de materializat urmare, în primul rând, a nivelului relaţiilor economice bilaterale ale acestora, în plină  dezvoltare, mai ales după iulie 2015, când a fost semnat Acordul. De exemplu, relaţiile comerciale bilaterale UE - Iran, au atins, în ultimii ani,  niveluri de peste 13 miliarde de Euro anual, iar pe viitor se aşteaptă derularea de proiecte ale unor mari companii occidentale, printre care Siemens, Daimler,  Airbus, Renault şi BPI France.

După exprimarea poziţiei intransigente a preşedintelui Trump în privinţa Acordului nuclear cu Iranul, finalizată cu retragerea Americii din acesta, se poate presupune că viitoarele negocieri SUA - Coreea de Nord vor fi mai dificile decât se prezuma iniţial.

Reescaladarea tensiunilor şi revenirea la starea de război la graniţa siriano – israeliană, în regiunea Înălţimilor  Golan, din ziua de 10 mai 2018, complică situaţia. Acţiunile violente ale celor două părţi sunt deja considerate consecinţe indirecte, cu posibilă dezvoltare ulterioară, ale declaraţiei preşedintelui american.