PREVIZIUNI 2021 – TERORISMUL POST COVID-19

Anul care tocmai se încheie a fost marcat de pandemia noului coronavirus. Din perspectiva terorismului, această pandemie a avut atât „avantaje”, cât şi „dezavantaje”, diminuând capacitatea teroriştilor de a călători şi de a executa atacuri de amploare în zone intens populate, dar expunând mai multe persoane, în special tineri, la radicalizarea on-line.

Perspectiva operaţională

În 2020, Al-Qaida (AQ) şi ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL sau ISIS) au dispus de mijloace limitate pentru a lovi Occidentul, chiar dacă retorica lor a încurajat executarea unor atacuri de tipul ”lupului singuratic”. De asemenea, ambele organizaţii s-au luptat să recruteze luptători străini sau locali pentru a-şi completa efectivele, fapt ce a limitat capacitatea lor operaţională de a cuceri noi teritorii sau de a destabiliza major unele guverne. Ambele organizaţii şi grupurile afiliate acestora s-au implicat profund în insurgenţele din Egipt şi Irak, cât şi în războaiele civile din Afganistan, Libia, Siria şi Yemen.

AQ şi-a focalizat întreaga energie pe supravieţuire. Reţeaua AQ are în prezent 7 grupuri care operează descentralizat faţă de nucleu, în: 1) Algeria, Libia şi Tunisia; 2) Burkina Faso, Mali şi Niger; 3) India şi Pakistan; 4) Somalia; 5) Siria; 6) Yemen; 7) Bangladesh şi Myanmar. Cel mai puternic grup afiliat AQ a rămas Al-Shabaab, care operează în estul continentului african.

AQ a încercat, de asemenea, să se amestece în politica afgană. Conducerea organizaţiei a afirmat că acordul de pace dintre SUA şi talibani este o „victorie istorică”, deoarece ar putea duce la retragerea definitivă şi totală a trupelor americane din Afganistan. Din luna mai 2020, AQ s-a întâlnit în mod regulat cu înalţi lideri talibani, în ciuda angajamentelor talibanilor faţă de SUA de a nu permite adăpostirea membrilor AQ pe teritoriul Afganistanului.

SIIL are, şi el, cel puţin 7 grupuri afiliate în Afganistan, Bangladesh, Egipt, Sahel, Libia, Filipine şi Africa de Vest. SIIL a încercat să inspire atacuri în Occident dar, în acelaşi timp, a dovedit că are o capacitate limitată de acţiune în afara Orientului Mijlociu. De asemenea, pe parcursul anului 2020, SIIL şi-a pierdut şi o bună parte din platformele de socializare. Grupul afiliat care acţionează în Provincia Sinai a fost în măsură să lanseze atacuri pe scară largă în regiune, dar filialele din Afganistan, Libia şi Yemen nu au avut acţiuni notabile, acestea fiind supuse permanent unei presiuni exercitate de forţele militare locale şi internaţionale.

În aceste condiţii, centrul de greutate al acţiunilor teroriste ale SIIL a rămas în Africa, în special în zona sub-sahariană. Cele mai afectate state au fost: Burkina Faso, Mozambic, Congo, Mali, Niger, Camerun şi Etiopia.

Deşi SIIL şi-a mutat centrul de greutate al activităţilor în Africa, obiectivul de a ”lovi” statele europene a rămas intact. Atacurile recente din Nisa (Franţa) şi Viena (Austria) confirmă această ipoteză.

Propaganda

În 2020, propaganda organizaţiilor şi grupurilor teroriste s-a amplificat, acestea fiind în căutare de recruţi şi de fonduri necesare desfăşurării activităţilor curente. Pandemia noului coronavirus a oferit o serie de oportunităţi celor două organizaţii teroriste majore – SIIL şi AQ. În timp ce ambele organizaţii respectă principiul exploatării fără scrupule a acestor oportunităţi, fiecare şi-a ales o modalitate proprie de acţiune în spaţiul mediatic. Atât SIIL, cât şi AQ, sunt de acord că virusul este o ”pedeapsă” de la Allah, dar problema teoriilor conspiraţiei privind originea virusului sau modul de exploatare a  ameninţării COVID-19 marchează o diferenţă între mesajele celor două grupuri. Aceste diferenţe mediatice şi operaţionale nu sunt o noutate, ele fiind observate cel mai frecvent în Africa, la grupurile afiliate celor două organizaţii teroriste.

Poziţia adoptată de AQ în domeniul propagandei a indicat că eforturile organizaţiei au fost concentrate pe obţinerea de resurse financiare şi pe atragerea de noi adepţi prin credinţă, nu prin măsuri coercitive brutale.

De cealaltă parte, prin mesajele transmise, SIIL a văzut în actuala pandemie o oportunitate pentru continuarea atacurilor şi a ”jihadului”, în condiţiile în care forţele de securitate ale statelor vizate au fost şi sunt implicate prioritar către limitarea efectelor noului coronavirus.

Interesul pentru întrebuinţarea armelor chimice

Intenţia de a efectua atacuri teroriste cu materiale CBRN (chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare) a continuat să apară pe forumurile teroriste on-line. Conversaţiile purtate au avut ca subiect modurile de operare, experienţele personale privind utilizarea unor substanţe chimice. De asemenea, au fost postate manuale şi fotografii privind tehnica folosirii şi manevrării materialelor CBRN sau încurajări pentru pregătirea şi executarea unor atacuri cu materiale CBRN.

Mai alarmant pentru Europa este că o parte din persoanele care au lansat atacuri în statele europene în 2020 erau cunoscute de serviciile de informaţii şi de impunere a legii, ba chiar unele dintre acestea au fost condamnate anterior pentru fapte legate de susţinerea activităţilor teroriste. Dar tratarea cu ”indulgenţă”  de către politicieni a acestor activităţi şi reducerea pedepselor prin legi privind eliberarea condiţionată au dus la uciderea sau la rănirea unor persoane nevinovate, de către simpatizanţii unor organizaţii teroriste.

Perspectiva globală pentru 2021

Relansarea economiilor, planurile de vaccinare în masă şi reluarea călătoriilor aeriene (şi nu numai), ca parte a vieţii de zi cu zi, ar putea favoriza apariţia unor acte de terorism de amploare. La nivelul autorităţilor naţionale va exista o mare concurenţă în modul de alocare a resurselor pentru sănătate, educaţie, redresare economică, lupta împotriva terorismului şi asigurarea securităţii cetăţeanului şi naţiunii.

Africa va rămâne şi în 2021 ”câmpul principal de luptă jihadist” din lume. Cele mai afectate state vor fi: Mali, Ciad, Niger, Nigeria, Burkina Faso, Mauritania, Mozambic, Somalia.

Posibile evoluţii în plan operaţional

AQ este într-o situaţie dificilă, care se va repercuta asupra planurilor operaţionale din anul următor. Mai precis, este posibil ca liderul Ayman al-Zawahiri să fi decedat, iar un alt lider Abu Muhammad al-Masri să fi fost ucis de israelieni.

Cel mai probabil, AQ va continua strategia impusă de Ayman al-Zawahiri, respectiv:

1) evitarea formării unui ”califat”, aşa cum a făcut SIIL, pentru a nu atrage o presiune constantă şi punctuală din partea SUA;

2) menţinerea relaţiilor cu grupurile afiliate;

3) abordarea mai ”soft” a ”jihadului global”;

4) păstrarea legăturii cu talibanii, în cadrul procesului de pace din Afganistan.

Este puţin probabil ca AQ să fie în măsură să execute un atac major, deşi, dacă Ayman al-Zawahiri a murit, noul lider ar avea nevoie de o astfel de acţiune pentru a câştiga respectul şi loialitatea liderilor grupurilor afiliate.

Cel mai probabil, AQ se va focaliza pe zona Africii şi zona de sud-est a Asiei. Al-Shabaab, grupul din Somalia afiliat AQ şi cel mai puternic grup afiliat AQ de pe continentul african, va beneficia de retragerea trupelor americane din această ţară şi de instabilitatea crescândă din Somalia şi Etiopia vecină. În acelaşi timp, putem afirma că Al-Shabaab îşi va păstra capacităţile operaţionale de a executa atentate atât pe teritoriul Somaliei, cât şi al statelor vecine.

Conducerea şi membrii SIIL vor continua să lupte pentru formarea unui ”califat” în Irak şi Siria. În acelaşi timp, centrul de greutate al acţiunilor va rămâne în Africa, în special în zona sub-sahariană, pentru a încerca crearea unui ”califat” şi în această zonă. SIIL îşi va menţine modul de operare caracterizat de o violenţă extremă, grafică, aşa cum demonstrează videoclipurile sale groaznice cu decapitări. Ca şi în cazul AQ, este puţin probabil ca SIIL să atingă capacitatea operaţională de a executa un atentat major în Occident. Cu toate acestea, forumurile online ale SIIL, rămase active, vor încuraja simpatizanţii din Europa sau aşa numiţii ”lupi singuratici” să execute atentate. Din această perspectivă, nu putem exclude posibilitatea ca şi în 2021 să fim martorii unor atacuri gen Viena, Nisa sau Londra.

Conflictele locale dintre grupurile afiliate AQ şi SIIL vor continua. Deşi, pe termen lung, putem afirma că aceste rivalităţi vor slăbi capabilităţile operaţionale şi logistice ale grupurilor implicate, pe termen scurt şi mediu populaţia va continuă să sufere, situaţia umanitară va continuă să se agraveze, iar orizontul siguranţei individuale şi colective va fi din ce în ce mai îndepărtat.

Estimările privind activitatea grupurilor teroriste în Africa, în 2021, sunt prezentate în figura 1.

Interesul pentru întrebuinţarea armelor chimice

Deşi procurarea, manevrarea şi utilizarea materialelor CBRN într-un atac terorist au fost reduse, conform informaţiilor postate pe diferite forumuri, executarea unui astfel de atac rămâne scăzută, dar nu imposibilă.

Perspectiva pentru Europa

Faptul că numărul de atentate teroriste a scăzut în 2019, faţă de anul precedent, şi că în 2020 a rămas aproximativ la aceleaşi cote, comparativ cu 2019, nu înseamnă că ameninţarea a dispărut. Atentatele din Nisa, Paris, Londra sau Viena sunt probe concludente în acest sens.

În acelaşi timp, atacurile recente din Franţa şi Austria au evidenţiat lacunele din sistemele de justiţie şi din programele de de-radicalizare sponsorizate de unele guverne. 

Peisajul ”jihadist” din Europa nu se va schimba semnificativ în 2021. Acesta va fi compus din reţele conectate, dar cu conexiuni slabe. Membrii acestor reţele vor fi implicaţi, în principal, în activităţi conexe terorismului, cum ar fi finanţarea, recrutarea sau radicalizarea. Este puţin probabil ca aceste reţele să se interconecteze şi să dezvolte o strategie comună de acţiune pe teritoriul european.

Grupurile islamiste formate din rezidenţi europeni vor fi prezente în special în marile oraşe. Tendinţa de extindere geografică a acestora va continua şi în 2021, în condiţiile în care limitările de circulaţie au fost înlocuite de comunicarea din cadrul reţelelor de socializare on-line.

Propaganda şi recrutarea se vor desfăşura, şi în 2021, majoritar în mediul on-line, cu preponderenţă în rândul prietenilor foarte apropiaţi sau chiar al familiei. Continuarea acestei strategii va menţine la un nivel scăzut riscul scurgerii de informaţii şi va creşte eficienţa recrutării.

Având în vedere măsurile luate de unele reţele de socializare pentru combaterea mesajelor cu caracter extremist sau terorist, este de aşteptat ca, în 2021, comunicarea on-line să revină la metode folosite anterior sau la conversaţii purtate on-line doar între două persoane (nu în grupuri sau forumuri).

Infiltrarea membrilor organizaţiilor teroriste în valurile de migranţi ilegali din Afganistan, Siria, Irak sau Africa şi folosirea unor documente de identitate false pentru a intra pe teritoriul european va continua şi în 2021, fără însă a deveni o metodă sistematică.

În timp ce eforturile de a călători în zonele de insurgenţă vor scădea şi mai mult, cetăţenii europeni care se întorc din aceste zone, copiii şi nevestele acestora, precum şi acei indivizi care au fost împiedicaţi să călătorească spre zonele amintite vor continua să reprezinte o provocare pe termen lung pentru serviciile de securitate. Acestor categorii li se alătură cei care au fost condamnaţi pentru acte de terorism sau activităţi conexe şi care urmează a fi eliberaţi (înainte sau la termen) în 2021. Ameninţarea este amplificată şi de mesajele continue ale SIIL şi AQ către aceste persoane de a executa atacuri în ţările de origine.

În aceste condiţii, problema repatrierii unor cetăţeni europeni care s-au alăturat SIIL, dar şi cea a migranţilor ilegali, va reveni periodic în atenţia opiniei publice, presei şi autorităţilor.

În noiembrie 2020, în urma atacurilor teroriste din Franţa, Germania şi Austria, miniştrii afacerilor interne din UE au convenit să îşi intensifice eforturile comune de combatere a terorismului, fără a compromite valorile comune ale UE, precum democraţia, justiţia şi libertatea de exprimare.

În loc de epilog

Peisajul salafisto-jihadist din Europa nu va suferi schimbări majore în 2021. Cele două organizaţii teroriste principale, AQ şi SIIL, vor continua să atragă noi membri, să îşi asigure sprijinul financiar necesar şi să menţină sub control teritoriile ”cucerite”. Membrii celor două organizaţii teroriste vor continua să se implice în insurgenţele din Egipt şi Irak şi în războaiele civile din Afganistan, Libia, Siria şi Yemen.

La nivel mondial, Africa şi zona Asiei de Sud vor rămâne, în continuare, cele mai expuse acţiunilor teroriste.

Ambele organizaţii teroriste au nevoie de un atentat de amploare pentru a-şi reface imaginea, iar dorinţa de a ”lovi” statele europene a rămas vie. Din această perspectivă, chiar dacă şi în 2020 numărul atentatelor teroriste islamiste a rămas scăzut, ameninţarea nu a dispărut.

Dar, până la începerea noului an, mai avem sărbătorile de iarnă. Relaxarea condiţiilor de carantină, anunţate deja de autorităţile din unele state europene, va oferi populaţiei şansa de a ieşi la cumpărături. Or, tocmai această relaxare poate constitui o oportunitate pentru membrii şi simpatizanţii organizaţiilor teroriste. Un atentat în prag de Crăciun sau Anul Nou va scoate din anonimat atentatorii şi organizaţia din care fac parte sau pe care o simpatizează, prin impactul mediatic al acţiunii lor.

În aceste condiţii, nu putem exclude ipoteza în care alţi ”lupi singuratici” sau chiar ”celule adormite” ale SIIL sau AQ să profite de scăderea vigilenţei populaţiei după expirarea carantinei, de aglomeraţia din magazine sau pieţe, pentru a executa atacuri teroriste.