Preşedinţia română a Consiliului UE tocmai a luat sfârşit. Care sunt beneficiile aduse de aceasta pentru securitatea Uniunii Europene?

Dacă ne referim strict la domeniul migraţie şi afaceri interne, majoritatea dosarelor erau preluate de la preşedinţiile anterioare, de exemplu cele aferente pachetului „Sistemul European Comun de Azil” (SECA), fără a fi fost realizat un progres notabil, datorită în principal dificultăţilor în negociere pentru a se atinge consensul în rândul statelor membre sau viziunilor diferite ale principalelor instituţii europene implicate în procedura legislativă.

Astfel de opinii de neîncredere au fost exprimate, din păcate, nu numai în mediul politic intern ci şi la vârful Comisiei Europene, ceea ce a indus un sentiment de frustrare în rândul experţilor, care beneficiaseră de sprijinul semnificativ al Secretariatului General al CE în pregătirea specifică pentru preluarea Preşedinţiei şi care au lucrat anterior cu Preşedinţia austriacă, pentru a se familiariza cu problematica agendei de lucru.

În a doua parte a anului 2018, am trecut în revistă în cadrul câtorva articole succesive, dosarele deosebit de complexe aflate pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, îndeosebi pe domeniul securităţii interne şi al migraţiei. Trebuie să recunosc că, deşi cunoşteam şi aveam încredere în profesionalismul experţilor români din domeniul „ migraţie şi afaceri interne”, am avut unele rezerve privind numărul dosarelor ce puteau fi finalizate, în principal datorită unor factori externi. Unul dintre aceşti factori era timpul efectiv de lucru al PRES RO, datorită faptului că, atât membrii PE cât şi cei ai CE, urmau să se implice în campania pentru alegerile europarlamentare, iar cel de-al doilea era lipsa de progres pe aceste dosare pe perioada preşedinţiilor anterioare, unele aflate la al treilea mandat, datorită desigur sensibilităţii acestor dosare, pe care le-am aprofundat cu acele prilejuri. Solicitam atunci cititorilor să le acordăm încredere experţilor noştri, care prin profesionalism, tenacitate şi perseverenţă, puteau totuşi depăşi toate acele dificultăţi, aparent insurmontabile.

Iată de ce acum, la finalul mandatului PRES RO, consider de datoria mea să afirm cu sinceritate că rezultatele PRES RO pe domeniul migraţie şi afaceri interne mi-au depăşit cu mult aşteptările şi că, pentru o preşedinţie aflată la primul său mandat la cârma UE, ele sunt mai degrabă spectaculoase.

O apreciere aparte în acest context aş vrea să transmit Reprezentanţei Permanente a României la UE,  acelei echipe minunate de experţi nevăzuţi şi nu foarte cunoscuţi, a căror muncă neobosită a facilitat obţinerea acestor rezultate. Trebuie să subliniem că multe dintre dosarele domeniului „migraţie şi afaceri interne” au fost finalizate în Consiliul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER II) prezidat de reprezentantul RO la UE, d-na ambasador Luminiţa Odobescu.  

Nu în ultimul rând, aş vrea să-i felicit pe experţii români care au condus grupurile de lucru ale Consiliului şi care au purtat efectiv negocierile pentru obţinerea consensului în rândul statelor membre, pe unele dintre cele mai delicate subiecte ale domeniului.

Impactul realizărilor PRES RO asupra mediului de securitate internă a Uniunii Europene

„O Europă mai sigură” a fost unul din obiectivele PRES RO la începutul mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE. Principiile care stăteau la baza înfăptuirii acestui deziderat erau solidaritatea între statele membre, împărţirea resurselor şi schimbul de informaţii.

În cele ce urmează, vom prezenta cele mai importante realizări ale Preşedinţiei din domeniul migraţie şi afaceri interne, care au necesitat eforturi importante în negocierile din grupurile de lucru şi din COREPER II pentru obţinerea consensului.

Unul dintre cele mai importante dosare legislative finalizate de PRES RO a fost adoptarea Regulamentului privind extinderea mandatului şi competenţelor Poliţiei de fontieră şi Gărzii de Coastă Europene (EBCG/FRONTEX). Au fost purtate negocieri intense pentru obţinerea consensului statelor membre şi al co-legislatorilor pe două aspecte sensibile din conţinutul proiectului, respectiv extinderea numărului personalului din corpul permanent (standing corps) de la 1.500 în prezent până la 10.000 în 2027 şi abilitarea FRONTEX de a emite decizii de returnare, încălcându-se astfel suveranitatea statelor membre. S-a obţinut consensul pentru extinderea numărului personalului agenţiei, conform propunerii iniţiale a Comisiei şi au fost acordate competenţe sporite acesteia, exceptând dreptul de a emite decizii de returnare, care au rămas în competenţa exclusivă a statelor membre. Noul Regulament al EBCG încorporează Sistemul de Supraveghere a Frontierelor Europene (EUROSUR)  în cadrul agenţiei, în scopul cunoaşterii în timp real a ameninţărilor existente la frontierele externe ale UE şi extinde numărul personalului din forţa de reacţie rapidă.

În aplicarea principiului schimbului de informaţii, Consiliul JAI a adoptat un Regulament pentru îmbunătăţirea funcţionării Reţelei Europene a ofiţerilor de legătură pentru migraţie din statele terţe, creată în anul 2004. Rolul acestora este de a coopera cu statele terţe – sursă de migraţie, pentru combaterea reţelelor de trafic de migranţi, facilitarea proceselor de returnare către statele de origine şi schimbul de informaţii cu agenţiile de aplicare a legii din aceste state. Trebuie menţionat aici faptul că aceşti ofiţeri de legătură au fost detaşaţi în statele terţe atât de statele membre UE cât şi de agenţiile UE, îndeosebi FRONTEX. Pentru a îmbunătăţi coordonarea activităţii acestora, a fost creat prin noul Regulament, un Consiliu de conducere la nivelul UE, care va gestiona şi fondurile financiare alocate reţelei ofiţerilor de legătură pentru migraţie.

Un succes relevant al PRES RO este şi atingerea consensului pe o abordare parţială a Directivei Returnare, ca parte a unui management integrat al migraţiei. Din întregul conţinut al Directivei, a rămas în discuţie procedura la frontieră în cazul returnărilor, deoarece scopul acestei proceduri este definit în Regulamentul privind Procedura de Azil, care se află în faza de negociere în grupul de lucru.

Având în vedere faptul că, pe domeniul migraţiei, criminalitatea nu cunoaşte frontiere, Consiliul UE a aprobat în luna mai două noi regulamente privind asigurarea interoperabilităţii între sistemele de informaţii ale UE pe domeniul justiţie şi afaceri interne. Acestea vor permite reprezentanţilor agenţiilor de aplicare a legii din statele membre să acceseze mai uşor informaţiile relevante existente în bazele de date, mai ales pentru detectarea cazurilor de identitate multiplă, utilizate îndeosebi la controlul de frontieră. Toate aceste sisteme vor fi gestionate de Agenţia Europeană pentru managementul sistemelor informatice extinse (EU-LISA).

Pentru a reduce fraudele privind identitatea, în contextul facilitării libertăţii de mişcare a cetăţenilor dar şi a limitării posibilităţii falsificării documentelor de identitate de către reţelele criminale sau grupările teroriste, a fost aprobat un Regulament privind îmbunătăţirea securităţii cardurilor de identitate, stabilindu-se reguli unitare pentru statele membre UE. Noile reguli vor îmbunătăţi securitatea acestor documente aparţinând cetăţenilor UE, prin introducerea unor standarde minime referitoare la informaţiile ce trebuie să le conţină şi la caracteristicile de securitate şi vor conţine reguli stricte privind protecţia datelor personale încorporate în ele.

O altă realizare importantă a PRES RO în lupta împotriva terorismului, o reprezintă adoptarea Regulamentului privind îmbunătăţirea accesului agenţiilor de aplicare a legii la informaţiile financiare, pentru prevenirea, detectarea, investigarea şi urmărirea penală a unor categorii de infracţiuni. Prevederile regulamentului stabilesc căror genuri de infracţiuni le sunt aplicabile aceste reguli şi facilitează schimbul de informaţii între agenţiile competente.

Ca parte a luptei împotriva terorismului, PRES RO a acordat o atenţie deosebită prevenirii şi combaterii radicalizării în închisori, sens în care Consiliul JAI a aprobat un set de bune practici, pentru a îmbunătăţi cooperarea şi schimbul de informaţii dintre agenţiile de aplicare a legii din statele membre UE pe acest domeniu.

O iniţiativă a experţilor români în domeniul analizei informaţiilor, menită să creeze o platformă la nivelul UE pentru a îmbunătăţi schimbul de bune practici şi cooperarea în acest domeniu (Novel Actionable Information) a fost aprobată prin Concluzii ale Consiliului JAI. Această iniţiativă a venit şi pe fondul modelelor variate de produse analitice realizate de serviciile competente din statele membre, care deseori nu permiteau schimbul eficient de informaţii între ele.

În fine, unul dintre ultimele proiecte legislative finalizate, este cel referitor la modificarea Codului de vize al UE, noile reguli oferind facilităţi de acces pe teritoriul UE cetăţenilor statelor terţe care călătoresc în mod legal şi totodată instrumente suplimentare agenţiilor de aplicare a legii, pentru a răspunde la provocările migraţiei ilegale.

Reforma Sistemului European Comun de Azil este unul din pachetele legislative cele mai complexe, atât prin numărul semnificativ de proiecte legislative (7) cât şi prin sensibilitatea acestora, îndeosebi a noului proiect de regulament Dublin. PRES RO a purtat intense negocieri, atât la nivel tehnic, cât şi politic, pentru a se avansa pe aceste dosare în baza unor aranjamente temporare. Rezultatul acestora a făcut obiectul unui raport prezentat de PRES RO la Consiliul UE privind o serie de elemente neobligatorii, bazate pe aranjamente temporare, pentru debarcarea imigranţilor, salvaţi sau preluaţi de nave aparţinând unor organizaţii umanitare îndeosebi în Mediterana. Aceasta este una din situaţiile cele mai provocatoare cu care UE se confruntă astăzi, îndeosebi în privinţa acceptării debarcării şi apoi relocării voluntare între statele membre a imigranţilor, în aplicarea principiului solidarităţii. Acest raport este un pas înainte spre rezolvarea acestui pachet legislativ, care va rămâne totuşi o provocare şi pentru următoarele preşedinţii ale Consiliului UE.

Merită menţionat faptul că, primele 100 de zile ale Preşedinţiei Române, înainte de intrarea în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, au fost extrem de încărcate dar şi fructuoase, ceea ce denotă o planificare anterioară extrem  de riguroasă a activităţii, dar şi o abordare coerentă, bazată pe priorităţi, a subiectelor aflate pe agendă.

Cum ar putea valorifica România capitalul de încredere obţinut în mandatul Preşedinţiei

Făcând o trecere în revistă a posturilor pe care reprezentanţii României le ocupă în structurile de conducere ale organismelor sau agenţiilor europene, constatăm cu mâhnire că ele nu sunt nici multe şi nici foarte importante. Cu excepţia câtorva poziţii de directori în cadrul direcţiilor generale ale Comisiei Europene, care mai degrabă au fost obţinute prin eforturile proprii ale celor care le ocupă, din păcate nu am reuşit să obţinem poziţii semnificative la nivelul agenţiilor europene. Asta deşi am dovedit, şi acum şi cu alte prilejuri, că avem experţi capabili să ocupe aceste poziţii, dar ceea ce ne lipseşte este existenţa unei strategii naţionale coerente şi detaşate de influenţele politice sau interesele personale, pentru ocuparea acestor posturi.

Cel mai adesea, experţii interesaţi monitorizează aceste poziţii şi solicită sprijin, pe care nu întotdeauna îl obţin, pentru a fi sprijiniţi prin activităţi de lobby, mai mult sau mai puţin profesionist. Pe de altă parte, nu întotdeauna ei sunt cei mai calificaţi pentru postul respectiv, aşa încât deseori nu ajung pe lista scurtă (short list) în timp ce alţi experţi cu posibilităţi reale de a ocupa acel post nu sunt avuţi în vedere sau nu sunt sprijiniţi din motive subiective.

Această abordare de tip reactiv şi nu pro-activ, datează de multă vreme şi este rezultatul lipsei sau insuficientei colaborări dintre instituţiile naţionale cu competenţe pe zona afacerilor europene şi bineînţeles, inexistenţei unor reglementări care să stabilească drepturile şi obligaţiile fiecăreia. Este, în opinia mea, momentul cel mai potrivit ca reprezentanţii acestor instituţii să se aşeze împreună la masă şi să dezvolte o strategie clară şi reglementări coerente pe acest domeniu.

Ar trebui să mai spunem şi faptul că, în urma analizelor ce presupun că se fac în instituţiile implicate în activităţile desfăşurate pe durata Preşedinţiei, acei experţi care s-au evidenţiat prin abilităţi de negociere sau gestionarea eficientă a proceselor ar trebui să fie avuţi în vedere pentru a ocupa poziţiile de conducere, ocupate temporar prin acea găselniţă numită „împuternicire”, de alţi pseudo-profesionişti, care deseori nu au nici în clin, nici în mânecă cu domeniul respectiv. Şi din păcate astfel de exemple sunt destul de numeroase iar ele generează sentimente de frustrare şi de dezangajare în rândul adevăraţilor profesionişti.

Nu ne rămâne decât să sperăm că cei abilitaţi vor trage concluziile necesare din modul cum a decurs acest exerciţiu naţional şi vor valorifica, aşa cum se cuvine, oportunităţile pe care rezultatele obţinute le oferă experţilor români pentru a accesa pe poziţii importante în instituţiile şi agenţiile europene.