Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene - ce poate face ţara noastră pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate internă al Uniunii?

Context, provocări, soluţii potenţiale

Programul de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul UE va fi elaborat în acord cu Programul de lucru al Consiliului pentru 18 luni, în formatul de Trio de Preşedinţii, alături de Finlanda şi Croaţia, pentru a asigura continuitatea şi finalitatea obiectivelor comune europene. Totuşi, în urma consultărilor naţionale, corelate cu agenda comunitară, s-au stabilit patru piloni principali ai agendei de lucru a Preşedinţiei române, respectiv :

• asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate;
• menţinerea unei Europe sigure;
• consolidarea rolului global al Uniunii Europene;
• promovarea valorilor comune ale Europei (coeziunea, egalitatea, democraţia, demnitatea umană, solidaritatea) care stau la baza construcţiei europene.

Într-un context european complicat, dominat de impactul major al migraţiei ilegale asupra majorităţii statelor membre şi de consecinţele unor noi forme de manifestare ale acţiunilor teroriste şi criminalităţii transnaţionale, în mod evident unul dintre cei patru piloni ai agendei de lucru a României trebuia să fie îmbunătăţirea gradului de securitate internă al Uniunii, menţinerea unei Europe sigure. Acest obiectiv se regăseşte în formulări mai mult sau mai puţin diferite şi în priorităţile actualului Trio de Preşedinţii, Estonia – Bulgaria – Austria.

Motto-ul Preşedinţiei austriece este, spre exemplu, “O Europă care protejează”,  iar prima dintre cele trei priorităţi ale sale este “securitate şi luptă împotriva migraţiei ilegale”.

Obiectivul privind îmbunătăţirea nivelului de securitate al Uniunii Europene are însă mai multe dimensiuni, care necesită a fi abordate separat, atât din perspectiva aspectelor problematice cât şi a potenţialelor soluţii identificate.

Consolidarea securităţii interne a Uniunii Europene

Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, revizuită pentru perioada 2015-2020, a definit orientările strategice ale planificării legislative şi operaţionale pe această perioadă, în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. La jumătatea perioadei de implementare a Strategiei reînnoite, respectiv la 12 octombrie 2017, Consiliul a adoptat Concluzii cu privire la evaluarea activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute, identificând o serie de domenii prioritare precum îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi intensificarea luptei împotriva criminalităţii informatice şi recomandând totodată îmbunătăţirea cooperării cu statele terţe, în vederea abordării cauzelor profunde ale problemelor de securitate.

Este de aşteptat ca, pe durata Preşedinţiei României, Consiliul European să solicite evaluarea finală a Strategiei de securitate internă 2015-2020, iar în cadrul Trio-ului de Preşedinţii, România-Finlanda-Croaţia, să fie negociate Concluzii ale Consiliului privind viitoarea Strategie de securitate internă a UE. România va avea astfel oportunitatea ca, prin intermediul experţilor din cadrul grupurilor de lucru aferente domeniului “afaceri interne”, să contribuie la identificarea unor soluţii viabile la ameninţările de securitate cu care se confruntă blocul comunitar.

Un domeniu prioritar, în cadrul măsurilor avute în vedere pentru îmbunătăţirea climatului de securitate internă al Uniunii, îl reprezintă dezvoltarea activităţii poliţieneşti bazate pe tehnologie, mobilitate şi analiza informaţiilor.

Implementarea conceptului de “Intelligence-Led Policing” în toate statele membre UE s-a realizat în mod diferit, în raport de nevoile naţionale şi mai ales de modelele pe care acestea le-au avut la dispoziţie, respectiv de suportul acordat de partenerii de implementare. S-au realizat astfel modele şi instrumente analitice extrem de diversificate, astfel încât produsele analitice obţinute nu întotdeauna pot fi valorificate de alte instituţii partenere în lupta împotriva crimei organizate transnaţionale sau a terorismului.

Într-o manieră extrem de pragmatică, experţii români în domeniul analizei informaţiilor propun o soluţie novatoare de implementare a unui concept bazat pe standarde comune de elaborare a produselor analitice – “novel actionable information”. Acest concept subliniază nevoia dezvoltării unor mecanisme de avertizare timpurie (early warning) asupra riscurilor şi ameninţărilor care vizează cetăţenii UE în domeniul securitar, în scopul unei intervenţii eficiente împotriva incidentelor de această natură.

Pentru a avea finalitate, această iniţiativă va trebui să fie discutată initial în cadrul Grupului de lucru specializat LEWP – Law Enforcement Working Party, a cărui preşedinţie va fi exercitată de un expert al Poliţiei Române în domeniul analizei informaţiilor. Definirea unor standarde europene în domeniul analizei informaţiilor în vederea realizării unor concepte unitare în acest domeniu va aduce, cu siguranţă, o valoare adăugată produselor analitice, facilitând utilizarea lor de către autorităţile de aplicarea legii din toate statele membre.

Cea de-a doua iniţiativă pe care experţii români în domeniul afacerilor interne şi-au propus să o lanseze în cadrul Preşedinţiei române a Consiliului Justiţie, Afaceri Interne (JAI) şi, respectiv, în cadrul Grupului de lucru specializat (Law Enforcement Working Party), se referă la conferirea unei dimensiuni europene conceptului de Community Policing. Iniţiativa, în sine, se pliază pe Decizia 615/2008 a Consiliului JAI şi care extinde aplicarea prevederilor Tratatului de la Prüm1 în domeniul cooperării poliţieneşti privind combaterea terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, semnat în anul 2005 de Belgia, Germania, Spania, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Austria, la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim faptul că domeniile de cooperare aferente Tratatului de la Prüm, care a devenit parte a Acquis-ului Schengen, sunt următoarele:
• accesul automat la bazele naţionale de date ADN, în scopul investigării faptelor penale.
• furnizarea de informaţii referitoare la evenimente majore, care implică mai multe state membre (evenimente sportive de amploare, manifestaţii culturale), în scopul prevenirii ameninţărilor criminale şi menţinerii ordinii publice;
• furnizarea de informaţii pentru prevenirea atacurilor teroriste;
• alte măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti transfrontaliere precum patrule comune, alte măsuri comune pentru prevenirea infracţionalităţii şi menţinerea ordinii publice.

Iniţiativa experţilor români de adaptare a conceptului community policing la particularităţile comunităţilor apărute la nivelul statelor membre, se referă, de fapt, la sprijinirea concretă a acelor state membre UE pe teritoriul cărora se află comunităţi importante de cetăţeni aparţinând altor state membre, inclusiv prin detaşarea unor poliţişti de către statul membru căruia îi aparţin cetăţenii respectivi. Această măsură este menită, pe de o parte, să realizeze o mai bună comunicare a poliţiei cu comunităţile respective şi să înţeleagă nevoile şi aşteptările acestora de la mediul local de securitate, iar pe de altă parte, să sprijine autorităţile din statul pe teritoriul căruia se află comunitatea să-şi adapteze metodele de acţiune în raport cu specificul şi cultura comunităţii.

La prima vedere s-ar părea că o astfel de propunere nu avantajează România, ţară ai cărei cetăţeni au dezvoltat comunităţi semnificative pe teritoriul mai multor state membre, deoarece ar fi nevoită să detaşeze un număr semnificativ de poliţişti care să lucreze alături de colegii lor în comunităţile româneşti din Spania, Italia, Franţa etc. În fapt, acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani şi am în vedere aici detaşarea anuală, încă din anul 2010, a aproximativ 40 de poliţişti români în Franţa, dar această măsură se bazează pe un acord bilateral, iar costurile suportate de autorităţile române sunt semnificative. În momentul în care o astfel de abordare va fi adoptată la nivel european, eventual prin Concluzii ale Consiliului, ar putea fi creat şi un fond dedicat care ar degreva atât statul membru solicitant, cât şi cel trimiţător, de o povară semnificativă pentru bugetele instituţiilor specializate.

Securitatea cibernetică

Dependenţa mediului public şi a celui privat de reţelele şi infrastructura digitală şi, în ansamblu, de resursele informatice, poate crea serioase vulnerabilităţi de ordin economic, politic, militar sau social.

În anul 2004, a fost creată Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor (ENISA) a cărei activitate se concentrează pe trei domenii:
• oferă recomandări agenţiilor specializate din statele membre în domeniul îmbunătăţirii securităţii cibernetice;
• desfăşoară activităţi de suport în întocmirea de politici în domeniu şi implementarea acestora;
• cooperează direct cu autorităţile naţionale prin furnizarea de cursuri şi pregătire specializată.
Ulterior, în anul 2013, a fost adoptată Strategia privind securitatea cibernetică a Uniunii Europene, acesta fiind primul document amplu de politică a UE în domeniu. Actualmente, pe agenda legislativă a Consiliului se află o propunere privind extinderea competenţelor ENISA şi, implicit, a structurii agenţiei. În acest context, pe durata Preşedinţiei sale, România poate exporta exemplele de bune practici în domeniul securităţii informatice existente la nivel naţional, expertiza acesteia fiind recunoscută şi la nivel NATO.

În cadrul acestui obiectiv, trebuie menţionat faptul că, în octombrie 2017, Comisia a lansat propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea fraudelor şi falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul. Propunerea vizează crearea unui nou cadru juridic în materie, având în vedere provocările referitoare la evoluţiile tehnologice, precum moneda virtuală şi plăţile mobile.

Din această perspectivă, pe durata preşedinţiei sale, România poate juca un rol de catalizator al eforturilor depuse la nivel european în acest domeniu, având în vedere expertiza de care dispune în domeniu şi mai ales profesionalismul experţilor români. În context, trebuie reamintit faptul că România şi-a asumat, pentru al doilea ciclu consecutiv de politici UE, calitatea de driver pentru prioritatea privind combaterea fraudelor legate de mijloacele electronice de plată, şi co-driver pentru prioritatea privind criminalitatea informatică/atacuri împotriva sistemelor informatice.

Managementul integrat al frontierelor externe ale Uniunii Europene

Acest obiectiv reprezintă o prioritate şi pe agenda actualei Preşedinţii austriece, astfel încât unele din propunerile legislative aflate pe agenda Consiliului şi nefinalizate până la sfârşitul anului, vor fi preluate de Preşedinţia română.

Am în vedere, aici, propunerea privind modificarea Regulamentului nr. 1624/2016 privind extinderea competenţelor Agenţiei Europene a Frontierei şi Gărzii de Coastă (EBCG Agency), cunoscută mai ales sub numele de FRONTEX, şi gestionarea negocierilor legate de modificarea Regulamentului EUROSUR2.

Reamintim că, în momentul de faţă, agenţia are o rezervă de intervenţie constituită din 1500 de poliţişti de frontieră şi membri ai gărzilor de coastă aparţinând statelor membre, împreună cu tehnica aferentă, capabilă să se deplaseze în cel mai scurt timp în zonele afectate de fluxuri migratorii  majore. Prin noua propunere, se intenţionează majorarea acestei forţe la 10.000 de persoane. Aprobarea acestei propuneri este însă dependentă şi de aprobarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE, care va fi negociat anul viitor.

Iată, aşadar, un alt aspect de referinţă care va marca activitatea Preşedinţiei române a Consiliului UE şi care poate fi valorificată în scopul finanţării priorităţilor operaţionale cu cel mai ridicat grad de eficienţă. Este extrem de important însă ca, pe durata Preşedinţiei, reprezentanţii noştri din grupurile de lucru şi din Consiliu, să păstreze un contact permanent cu reprezentanţii Comisiei şi ai Agenţiilor Europene din domeniul de referinţă şi, nu în ultimul rând, cu Reprezentanţa Permanentă a României de la Bruxelles.

În ceea ce priveşte EUROSUR, aceasta este o agenţie europeană care asigură managementul cooperării operaţionale a statelor membre la frontierele externe ale UE. Agenţia primeşte informaţii de la centrele naţionale EUROSUR din statele aflate la frontierele maritime şi terestre externe ale Uniunii privind  migraţia ilegală şi efectuează analize privind trendul şi vulnerabilităţile în acest domeniu pe care le pune la dispoziţia Comisiei, a altor agenţii europene (EBCG, EUROPOL) şi statelor membre. Preşedinţia română a Consiliului JAI va trebui să acorde toată atenţia evoluţiei negocierilor şi să facă eforturi pentru finalizarea acestora până la încheierea mandatului său, dată fiind importanţa propunerilor.

Am trecut în revistă doar o parte a priorităţilor Preşedinţiei române a Consiliului JAI – secţiunea Afaceri Interne. Dată fiind complexitatea domeniului şi provocărilor cărora trebuie să le facă faţă specialiştii români în domeniu, ne propunem să revenim asupra aspectelor legate de gestionarea eficientă şi durabilă a migraţiei, lupta împotriva terorismului, cooperarea europeană în domeniul protecţiei civile şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice pe scară largă la nivel UE, care reprezintă celelalte priorităţi asumate de Preşedinţia României la secţiunea “Afaceri Interne” a Consiliului JAI.

###

1http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/DE%20LA%20SCHENGEN%20LA%20PRUM%20final.pdf
2https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/eurosur_enhttps://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/eurosur_en