Preşedinţia austriacă a Consiliului Uniunii Europene la ora bilanţului. Va fi Europa mai protejată ?

Ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul mandatului Preşedinţiei austriece (PRES AT), care a debutat sub motto-ul “O Europă care protejează” şi a cărei primă prioritate declarată a fost consolidarea securităţii interne a UE şi lupta împotriva migraţiei ilegale, prin reforma Sistemului European Comun de Azil şi securizarea frontierelor externe ale Uniunii .

Este momentul să trecem în revistă realizările actualei Preşedinţii în raport cu dezideratele propuse şi aceasta nu ca un scop în sine, ci mai degrabă pentru a vedea în ce măsură obiectivele nefinalizate de actuala preşedinţie vor influenţa activitatea viitoarei Preşedinţii române a Consiliului UE (PRES RO) pe domeniul Afaceri Interne.

Reforma Sistemului European Comun de Azil (SECA)

Deşi s-au depus eforturi substanţiale din partea PRES AT pentru a finaliza negocierile pe întregul pachet legislativ, ce include 7 propuneri de regulamente şi directive, acest lucru este departe de a se fi realizat, în principal datorită lipsei de consens în ceea ce priveşte noul Regulament Dublin.

Primele discuţii pe această temă în mandatul actualei PRES AT au avut loc în marja  Consiliului informal  JAI din 12-13 iulie a.c. de la Innsbruck, ele fiind concentrate pe modul de aplicare a principiilor responsabilităţii şi solidarităţii între statele membre în abordarea migraţiei, principii care ar trebui să reprezinte coloana vertebrală a SECA. Acest consiliu s-a desfăşurat la scurt timp după reuniunea Consiliului European de la sfârşitul lunii iunie a.c., care a solicitat găsirea unei soluţii rapide pentru finalizarea negocierilor pe pachetul SECA. În consecinţă, PRES AT a iniţiat discuţii, în format bilateral sau de grup, cu ţările membre care şi-au exprimat dezacordul cu privire la  unele prevederi ale propunerilor avansate de Comisie, şi nu mă refer aici doar la proiectul Regulamentului Dublin ci la toate cele 7 propuneri legislative ce compun pachetul SECA, fără însă a se ajunge la un consens, deşi pe toate dosarele există o majoritate calificată.

Persistă opinii divergente pe propunerile legislative aferente pilonului privind unificarea standardelor şi procedurilor în domeniul azilului, respectiv Regulamentul Calificări, Regulamentul proceduri de azil şi Directiva Condiţii de recepţie, ceea ce a condus la negocieri suplimentare în Consiliul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) din luna noiembrie a.c.

Deşi există unele progrese în ceea ce priveşte negocierile Regulamentului privind relocarea externă (ressettlement), şi în acest caz a fost nevoie de negocieri suplimentare pe unele articole din text în COREPER, dar nici în acest caz nu s-a realizat un consens între toate statele membre.

S-au realizat progrese mai semnificative în ceea ce priveşte noul Regulament EURODAC, care prevede eficientizarea sistemului prin introducerea nu doar a impresiunilor digitale ci şi a datelor biometrice ale solicitanţilor de azil precum şi în ceea ce priveşte propunerea Comisiei privind întărirea capacităţilor operaţionale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil şi transformarea acestuia în Agenţia Europeană pentru Azil. Aceste două propuneri  legislative sunt foarte aproape de atingerea unui consens al tuturor statelor membre dar ele nu mai pot fi adoptate până la sfârşitul acestui an din considerente de timp.

Cel mai controversat dosar legislativ rămâne însă propunerea de modificare a Regulamentului Dublin . Pe acest subiect, discuţiile au evoluat de la un mecanism de solidaritate obligatorie, la unul de solidaritate permanentă, fără a se ajunge însă la o soluţie finală, deşi există susţinere consistentă din partea majorităţii statelor membre pentru mecanismul de solidaritate obligatorie. Reamintim cititorilor noştri că acest mecanism se referă la alocarea unor cote de migranţi pentru fiecare stat membru pe baza unor criterii obiective, respectiv valoarea produsului intern brut şi numărul populaţiei.

În acest context, cel mai plauzibil scenariu, pe care l-am anticipat încă în precedentul articol pe această temă, va fi abordarea separată a dosarelor, existând premisele pentru adoptarea mai rapidă a 5 din cele 7 dosare componente ale pachetului SECA. Celelalte două dosare, care necesită continuarea negocierilor la nivel tehnic (în grupurile de lucru) şi politic (în COREPER) în vederea atingerii consensului, sunt propunerea de modificare a Regulamentului Dublin şi propunerea de Regulament privind procedurile de azil, acesta din urmă necesitând realizarea unui compromis privind procedura la frontieră.

În contextul apropiatelor alegeri europarlamentare, este mai mult decât previzibil că va exista o presiune din partea Comisiei asupra Preşedinţiei române (PRES RO) pentru finalizarea acestor dosare în mandatul actual al celor 2 instituţii europene (Comisia şi Parlamentul European) astfel încât obiectivul privind reforma SECA, asumat de cele două instituţii europene, să fie cel puţin parţial realizat.

Acest deziderat este însă destul de greu de atins pe mandatul PRES RO, deoarece timpul efectiv de lucru în procedura de trialog (Comisie – Consiliu – Parlament) şi respectiv în procedura de adoptare este foarte scurt, de cel mult 3 luni, după care reprezentanţii acestor instituţii vor intra în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Este nevoie de o colaborare strânsă cu PRES AT încă de pe acum, pentru a cunoaşte aspectele sensibile din aceste dosare invocate de statele membre, nu doar în grupurile de lucru ci şi în negocierile bilaterale ale actualei Preşedinţii, precum şi de elaborarea unor strategii clare de abordare a acestor situaţii, astfel încât să se obţină rezultate concrete.
Nu trebuie scăpat din vedere faptul că există un orizont de aşteptare nu doar din partea instituţiilor europene ci şi din partea cetăţenilor Uniunii, care la 2 ani şi jumătate de la începerea negocierilor, aşteaptă rezultate concrete pe unul din subiectele cele mai sensibile de pe agenda europeană.

Celelalte două dosare din pachetul SECA vor fi de asemeni preluate de PRES RO, dar este puţin probabil să se ajungă la un consens până la sfârşitul mandatului PRES RO, mai ales în ceea ce priveşte noul proiect de regulament Dublin.

Regulamentul privind extinderea mandatului Agenţiei Europene de Poliţie de Frontieră şi Gardă de Coastă (EBCG)

Deşi iniţial a existat o susţinere largă din partea statelor membre privind acest proiect legislativ al Comisiei, pe parcursul negocierilor au apărut  şi unele dezacorduri în ceea ce priveşte competenţele EBCG privind returnarea migranţilor ilegali precum şi cooperarea cu statele terţe.

Odată cu constituirea EBCG în 2016, aceasta a dobândit competenţe suplimentare în raport cu competenţele precedentei agenţii FRONTEX, în principal în ceea ce priveşte organizarea şi coordonarea operaţiunilor comune de returnare, pe baza deciziilor luate în acest sens de autorităţile competente ale statelor membre. Ca rezultat al acestor operaţiuni coordonate de EBCG, în anul 2017 au fost returnate în ţările de origine 14.884 persoane iar în primele 7 luni ale acestui an au fost returnate 8966 de persoane.

Propunerea Comisiei vizează acordarea de competenţe suplimentare EBCG pentru a emite decizii de returnare în ţările de origine şi a organiza operaţiunile aferente de punere în aplicare a acestora cu personal propriu, substituindu-se astfel autorităţilor naţionale în domeniu, ceea ce este perceput de o serie de state membre ca o încălcare a suveranităţii acestora.

Textul de compromis prezentat de PRES AT în vederea atingerii unui consens pe acest subiect nu a reuşit însă obţinerea acestui deziderat, realizându-se doar o abordare generală parţială, ceea ce nu permite începerea negocierilor cu Parlamentul European în procedura de trialog. Prin urmare, finalizarea acestei propuneri legislative până la sfârşitul anului, aşa cum şi-a dorit Comisia, este practic imposibilă astfel încât şi acest dosar va fi preluat şi dus mai departe de PRES RO.

Opinii divergente în rândul statelor membre există şi în ceea ce priveşte extinderea capacităţilor EBCG, prin mărirea personalului agenţiei de la cca 650 de angajaţi în prezent, la 1500 până în 2020 precum şi la mărirea rezervei de intervenţie (constituită din reprezentanţi ai poliţiilor de frontieră şi gărzilor de coastă din statele membre) de la 1500 cât este în prezent, la 10.000 până în 2020. În context trebuie menţionat şi faptul că bugetul agenţiei a crescut de la 93 mil. euro în 2010 la 302 mil. Euro în 2017.

În urma negocierilor purtate pe acest subiect, s-a agreat varianta de compromis a unei creşteri graduale şi proporţionale a personalului agenţiei cât şi a rezervei de intervenţie.

Propunerea de Directivă privind returnarea

Este un subiect de maximă importanţă, îndeosebi pentru ţările din prima linie a migraţiei precum Grecia, Italia, Spania, dar şi în acest caz discuţiile la nivel tehnic nu au fost încheiate, rămânând în discuţie subiecte precum recunoaşterea reciprocă a deciziilor de returnare în ţările de origine, sancţiunile pentru necooperarea ţărilor terţe, procedura la frontieră, etc.

Merită menţionat faptul că se află în procedura de negociere, acorduri de readmisie cu Maroc, Tunisia, Nigeria şi China, care reprezintă surse importante de migraţie pentru UE şi că au fost iniţiate discuţii în vedere negocierii unui acord de readmisie cu Irak.
În concluzie, şi această propunere legislativă privind returnarea, care se doreşte a fi finalizată pe mandatul actualei Comisii Europene, va fi preluată şi dusă mai departe de PRES RO.

Iată deci că, pe lângă obiectivele pe care PRES RO a Consiliului JAI – secţiunea Afaceri Interne şi le-a propus, aceasta va trebui să preia şi dosarele nefinalizate de actuala PRES AT, care sunt extrem de dificile, unele chiar lipsite de o perspectivă clară de finalizare, ceea ce va face ca mandatul nostru să fie unul extrem de complex şi dificil de realizat. Să nu pierdem din vedere nici contextul politic european extrem de tensionat, care va influenţa semnificativ activitatea şi deciziile instituţiilor europene.

Nu ne rămâne decât să le urăm succes tuturor conaţionalilor noştri implicaţi în acest  exerciţiu complex, dar în acelaşi timp extrem de important pentru a-şi demonstra capacităţile organizatorice, abilităţile de negociere şi profesionalismul în alegerea celor mai potrivite decizii.

@@@

- htpps://frontex.europa.eu/
- htpps://ec.europa.eu/home-affairs/
- htpps://www.consilium.europa.eu/en/topics/home-affairs/
- htpps://eulawanalysis.blogspot.com