Preşedintele Zelenski a cerut SUA două sisteme Patriot necesare apărării Harkovului. În România, declaraţii contradictorii despre posibilitatea trimiterii unei baterii antiaeriene la Kiev

Antony Blinken a avut discuţii, ieri, cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu ministrul afacerilor externe, Dmitro Kuleba, şi cu ministrul apărării şi alţi oficiali ucraineni.  În cadrul discuţiei cu Zelenski, liderul ucrainean a cerut două sisteme Patriot pentru apărarea regiunii Harkov, care este epicentrul luptelor din Ucraina, în acest moment.

Totodată, Blinken, la o conferinţă ţinută la Institutul Politehnic Igor Sikorski, a transmis că acordul bilateral între SUA şi Ucraina se află în ultimele faze de redactare şi că acesta va asigura, odată semnat, securitatea Ucrainei în faţa atacurilor agresorilor şi va reprezenta şi începutul de drum al Kievului către NATO. Ar trebui ca acest acord să fie finalizat până la summitul NATO din iulie, a mai spus Blinken. 

Mai mult decât atât, acesta a recunoscut şi că întârzierea ajutorului militar din partea SUA a dus la ofensiva iniţiată de Rusia în Harkov, în urmă cu câteva zile, însă a transmis că Washingtonul va continua să susţină Kievul oricât va fi necesar.

Poate România să trimită Patriot ucrainenilor?

Discuţiile despre Patriot din Ucraina au provocat discuţii şi la noi, însă nu unele clarificatoare, ci din contră. Deşi preşedintele Klaus Iohannis a precizat, în timpul vizitei în SUA, că decizia se va lua în CSAT, a părut destul de convins că vom putea să trimitem un sistem Patriot Ucrainei în schimbul altor echipamente, însă, ieri, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a sugerat că nu este momentul acum, pentru că noi am rămâne cu un singur sistem operaţional, dacă am face asta, şi că trebuie să ne asigurăm întâi apărarea ţării noastre, înainte de a trimite o baterie la Kiev.

„Nu a spus nimeni că trebuie să dăm. Sunt echipamente solicitate, ţinând seama de situaţia de acolo. Noi avem un astfel de echipament funcţional şi încă trei care sunt în curs de a deveni funcţionale. Până atunci, nevoia noastră este satisfăcută momentan de acest echipament. Urmează să avem şi alte discuţii. Momentan, nu se pune problema”, a spus ministrul Apărării, ieri.

Şi prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a făcut câteva comentarii pe această temă, ieri seară, ca o reacţie la declaraţia ministrului Tîlvăr, spunând că a fost o declaraţie „prematură”, deşi recunoaşte că experţii din cadrul MApN au anumite „rezerve” faţă de trimiterea acestui sistem ucrainenilor. Acesta s-a arătat, totuşi, „bucuros” de reacţia Moscovei faţă de declaraţiile preşedintelui Iohannis privind Patriot, spunând că ameninţarea voalată a Kremlinului la adresa României înseamnă că „România contează”.

„Rusia nu va ataca România. Rusia nu-şi permite să atace România şi nici nu vrea să atace România. România este membră NATO, avem un partener strategic – Statele Unite ale Americii. Repet, nu există temeri că Rusia ar ataca România. Nu există o logică să facă Rusia acest lucru. Pe mine mă bucură reacţia Moscovei. Înseamnă că noi contăm şi are temeri că lumea se mobilizează împotriva dictatorului Putin”, a spus Ciolacu, la Digi24.

Aşteptăm convocarea CSAT-ului pentru a vedea cum se va încheia acest şir de declaraţii confuze atât pentru noi, cât şi pentru ucraineni.

Rusia ocupă 18% din teritoriul ucrainean

În acest moment, după doi ani de război, Rusia ocupă 18% din teritoriul ucrainean, asta după ce a mai cucerit câteva aşezări ucrainene, sate şi comune, în ultimele zile.

Ofensiva din Harkov s-a mai domolit în ultimele 24 de ore, ruşii încercând acum să creeze în regiune o „zonă tampon” lângă graniţa dintre Ucraina şi Rusia, nu să cucerească imediat oraşul Harkov, susţin analiştii ISW.

Avansul rapid al forţelor ruseşti a fost încetinit şi de trimiterea de către armata ucraineană a câtorva unităţi militare în zonă, care să ajute la stabilizarea situaţiei.

Ruşii folosesc acum, însă, noi tactici de atac: trimit grupuri de cinci militari pentru a ataca poziţiile ucrainenilor, grupuri care, ulterior, se alătură altora cu care creează grupuri de atac mai mari.