Politico: Moscova ar putea atrage România în sfera sa de influenţă, asemenea încercărilor din Moldova şi Georgia. De ce este un candidat extremist un pericol pentru România

Călin Georgescu a ajuns în atenţia presei în urmă cu doi-trei ani, când era încă membru AUR şi făcea declaraţii controversate cu privire la statutul femeilor în societate şi viziunea lui despre locul României în lume, sub diverse aspecte. Cu toate acestea, acaparat fiind de alţi doi membri mult mai vocali ai acestui partid, Georgescu a ieşit din lumina reflectoarelor de unde, atent şi studiat, transmitea românilor ce voiau să audă: că va lupta pentru poporul român, că va aduce neutralitate României, care nu trebuie să fie „nici cu vestul, nici cu estul” şi că nu-i va lăsa pe români să fie „îngenuncheaţi” în faţa Occidentului. Toate aceste afirmaţii – plus altele, precum faptul că NATO este cea mai slabă alianţă din lume sau că Ucraina este stat artificial şi că Putin îşi iubeşte poporul, astfel fiind justificată invazia teritoriului ucrainean – se înscriu în retorica promovată de Kremlin în ultimii ani. Călin Georgescu nu a transmis clar că l-ar admira pe Putin – deşi a sugerat acest lucru în repetate rânduri şi prin diverse acţiuni – dar este de părere că România ar trebui să fie prietenă cu Rusia – care, din când în când, mai trimite drone deasupra României pentru a-i încerca sistemele de apărare. Kremlinul transmite că nu ştie ce viziune are Georgescu despre Rusia, dar presa de stat rusă îl prezintă drept un candidat prorus, care va îmbunătăţi relaţiile Rusia-România.

Suspiciuni cu privire la existenţa unei „ferme de troli” care l-a ajutat în campanie

În ultimele două zile, pe fondul creşterii popularităţii acestuia, au apărut tot mai multe suspiciuni cu privire la motivele sau mecanismele din spatele câştigării alegerilor din primul tur de un candidat care nu a ieşit prea mult în spaţiul media mainstream pentru a se promova. Având în vedere şi afirmaţiile lui Georgescu pro-Kremlin, mulţi se întreabă dacă nu cumva Moscova se află în spatele succesului lui.

Despre Rusia se ştie că are o fermă faimoasă de troli în Sankt Petersburg – care ar fi fost condusă chiar şi de Evgheni Prigojin, în trecut – care are scopul de a lăuda regimul lui Putin. Agenţia lucrează pe platformele de socializare, simulând păreri şi discuţii despre diverse subiecte, oferind aprecieri (eng. Likes), scriind tweet-uri sau redistribuind altele. Aceasta a fost intens folosită în apropierea alegerilor prezidenţiale din Rusia şi în contextul invaziei din Ucraina. Trolii de pe internet sunt des folosiţi de regimurile autocrate. Şi regimul chinez foloseşte troli în mediul online pentru a-şi consolida agenda politică prin intermediul Internetului. Trolii chinezi sunt denumiţi, în general, „armata celor 50 de cenţi”, întrucât plata pentru o postare în care erau lăudate politicile Partidului Comunist sau criticate opiniile celor care nu se conformează acestor politici era, în urmă cu câţiva ani, de 50 de cenţi per postare.

Creşterea subită a numărului de urmăritori ai candidatului la prezidenţiale Călin Georgescu şi a multiplicării paginilor care îl susţin, au indicat existenţa unei creşteri artificiale a susţinerii sale, care să aibă scopul răspândirii cât mai largi a profilului său şi a părerilor emise pe reţelele sociale. Din cauza algoritmilor de sugestie de pe reţelele sociale, apartenenţa la o comunitate care este definită de nemulţumiri şi, uneori, chiar ură, oferă multiple posibilităţi de a ajunge într-o reţea de grupuri asemănătoare de pe Tik Tok/Facebook/X. Crearea acestei bule de idei împărtăşite de anumiţi utilizatori are riscul de a filtra informaţiile care ajung la aceştia şi creşte posibilitatea unei „radicalizări”. De multe ori, aceste comunităţi sunt, apoi, greu de pătruns de informaţii care să se opună perspectivelor lor, făcând adevărul – în cazul comunităţilor conspiraţioniste, de exemplu – mai greu de expus (Vezi declaraţiile lui C. Georgescu despre COVID-19).

Discurs la graniţa dintre registrul stilistic religios şi cel extremist

Dacă ideea existenţei unei ferme de troli este încă pusă sub semnul întrebării – şi probabil va mai fi pentru ceva timp; interferenţa Rusiei la alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016, a fost confirmată la mult timp de la încheierea lor – un lucru este cert cu privire la discursurile ţinute de Călin Georgescu: atragerea votanţilor se realizează prin folosirea unui discurs marcat de elemente ale registrului religios, împletit cu registrul stilistic al extremismului.

În discursul ţinut ieri seară, pe Facebook, timp de 20 de minute, acesta a folosit nenumărate lexeme ale registrului religios – jertfă, chemare, renaştere, mâna lui Dumnezeu etc. – un ton apăsat, controlat al vocii şi elemente ale registrului extremist. Un exemplu în acest sens este folosirea cuvintelor „rugăciune” şi „rezistenţă” pentru a-şi defini electoratul şi victoria la alegeri.

 Îmbinarea acestor registre are o încărcătură foarte mare pentru ascultătorii care, asemenea predicilor de la Biserică, se simt „obligaţi” să asculte de cel care ţine „morala”. Iar Biserica s-ar putea să fi avut şi ea un cuvânt de spus, dacă se adevereşte că Rusia stă în spatele acestui candidat. Biserica Ortodoxă Rusă a fost văzută, de-a lungul timpului, drept o unealtă a Kremlinului de a-şi răspândi influenţa. Exemple în acest sens pot fi rapoartele recente privind acţiunile bisericii ruseşti în ţări din Africa şi mai ales în estul Europei, cu o concentrare mai mare pe Balcani. Există, şi în România, mai multe informaţii potrivit cărora diverşi preoţi au făcut propagandă pentru Călin Georgescu înainte de alegeri, ceea ce nu le-a fost tocmai greu, având în vedere că acesta se prezintă ca un exemplu al valorilor creştine.  Folosirea unui discurs marcat de elemente religioase nu este greşită. Ce este greşit este utilizarea lui în scop politic.

Intrarea României în sfera de influenţă a Rusiei – luând în considerare admiraţia candidatului faţă de Putin – ar putea scoate România de pe drumul său european şi euro-atlantic, pe care cu greu a reuşit să intre şi care o fereşte de ameninţarea rusă, din ce în ce mai mare.

„Şansa României este înţelepciunea rusească”, spunea Georgescu, într-unul dintre interviurile acordate presei. Oare este aceeaşi „înţelepciune” care a dus la invadarea Ucrainei şi omorârea a zeci de mii de civili, din cauza ambiţiilor lui Putin?