Pentru prima dată, cel mai mare exerciţiu NATO de securitate şi apărare cibernetică, Locked Shields, s-a desfăşurat în România, la Universitatea Politehnică din Bucureşti
Florin JipaMinisterul Apărării Naţionale a participat, în perioada 5–9 mai 2025, la Locked Shields 2025, cel mai complex exerciţiu de securitate şi apărare cibernetică organizat sub egida NATO. Evenimentul s-a desfăşurat în România, în premieră, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, şi a implicat specialişti militari şi civili din domeniile securitate şi apărare cibernetică.
Locked Shields este organizat anual de Centrul de Excelenţă NATO pentru Cooperare în Domeniul Apărării Cibernetice (CCDCOE) din Tallinn, Estonia, şi oferă un cadru realist de instruire pentru testarea capacităţilor de reacţie în faţa unor ameninţări cibernetice diverse şi în continuă evoluţie. Ediţia din acest an a reunit aproape 4.000 de experţi civili şi militari din 41 de state aliate şi partenere, grupaţi în 17 echipe multinaţionale Blue Team, fiecare având misiunea de a proteja infrastructuri critice naţionale simulate, într-un scenariu cu peste 9.000 de atacuri cibernetice complexe.
România se află la cea de-a cincea participare fiind reprezentată de Comandamentul Apărării Cibernetice, care a format o echipă comună împreună cu Portugalia şi Republica Moldova, însumând aproximativ 260 de specialişti din instituţii componente ale Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, mediul academic, precum şi companii private cu expertiză în domeniul securităţii cibernetice.
Participanţii au fost nevoiţi să gestioneze şi să răspundă în timp real unui spectru larg de incidente cibernetice, care reflectă provocările globale actuale, precum, protejarea serviciilor esenţiale şi a infrastructurilor critice fundamentale pentru funcţionarea societăţilor moderne, inclusiv reţelele energetice, sistemele de distribuţie şi purificare a apei, serviciile satelitare, de comunicaţii, 5G şi apărare.
Locked Shields se remarcă faţă de alte exerciţii prin caracterul său complex şi multidimensional, solicitând echipelor nu doar reacţii tehnice la atacuri cibernetice, ci şi gestionarea comunicării publice, oferirea de consultanţă juridică şi luarea unor decizii strategice, toate desfăşurate sub presiunea timpului şi în condiţii de stres intens.
Prin implicarea activă în acest exerciţiu, România îşi reconfirmă angajamentul ferm faţă de consolidarea securităţii cibernetice colective în cadrul NATO şi dezvoltarea unei capabilităţi naţionale de apărare cibernetică robustă, interoperabilă şi rezilientă în faţa ameninţărilor moderne.
