Pentagonul avertizează: China îşi va dubla arsenalul nuclear
Sergiu MedarPe data de 01 septembrie 2020 Departamentul Apărării al SUA a pus la dispoziţia Congresului SUA raportul anual “Dezvoltări militare şi de securitate în Republica Populară Chineză - 2020”. Pentru Washington, cel mai important capitol al raportului îl constituie dezvoltarea de către China a capabilităţilor nucleare, modernizându-le pe cele actuale şi construind altele noi. Acest proces se adresează atât rachetelor balistice cât şi lansatoarelor şi sistemelor de dirijare ca şi dezvoltării capabilităţilor spaţiale de avertizare timpurie.

Conform legislaţiei federale, Secretarul Apărării, are obligaţia ca la cererea Congresului, să pună la dispoziţia membrilor aleşi un raport secret cu diseminare restrânsă, precum şi un raport public pe temele solicitate de membrii Congresului. De 20 de ani, acest document este solicitat anual, considerându-se că orice dezvoltare a Chinei în domeniul militar şi de securitate, constituie o ameninţare directă la securitatea naţională a SUA. Anul 2020 este un an important pentru Armata de Eliberare a Chinei, întrucât dezvoltarea acesteia trebuie să asigure apărarea şi securitatea procesului de modernizare a Chinei cu scopul atingerii obiectivului de transformare a ţării într-o „societate moderat prosperă”, până în anul 2021, când se va sărbători centenarul Partidului Comunist Chinez.
Strategia de Securitate Naţională a SUA consideră că, în prezent, principala ameninţare la adresa securităţii şi bunăstării poporului american, o constituie competiţia marilor puteri conform căreia, dintre statele competitoare se pot menţiona, în primul rând China şi Rusia.
Domeniul în care SUA se consideră a fi sub o continuă ameninţare este domeniul nuclear.
Dezvoltarea armelor şi tehnologiilor militare nucleare în China
China deţine şi dezvoltă o gamă largă de vectori purtători, ce pot atinge ţinte aflate într-un domeniu cuprins între minimum 850m km. până la maximum 4500 km.
Dintre acestea s-ar putea menţiona:
- rachetele balistice cu rază scurtă de acţiune (300-1000Km). În dotarea armatei chineze se află 200 de lansatoare şi un stoc de 600 de rachete. În ultimii 4 ani acestea au fost modernizate prin creşterea razei de acţiune, iar sistemele de dirijare au fost îmbunătăţite, mai ales în ceea ce priveşte precizia de lovire.
- rachetele balistice cu rază medie de acţiune (1000-3000 km.). China posedă 150 de lansatoare terestre şi 150 de rachete. Acestea pot lovi ţinte terestre ca şi navale. Ele sunt destinate asigurării operaţiilor navale din Marea Chinei de Sud. Rachete balistice cu rază intermediară de acţiune ( 3000-5500 km.) au fost modernizate, mai ales în ceea ce priveşte procesul de recunoaştere şi ghidare satelitară către ţinte. China dispune de aproximativ 200 de lansatoare şi peste 200 de rachete. Vectorul purtător de tip CSS 4 de tip balistic, poate atinge ţinte din: Europa Centrală şi de Est, Egipt, Somalia, etc., din estul Africii incluzând tot Orientul Mijlociu, Rusia, Zona Arctică până la Polul Nord, parte din Alaska şi tot sud-estul Asiei. Încărcăturile pentru acestea sunt atât convenţionale cât şi nucleare.
- rachetele de croazieră pentru atacul ţintelor terestre. Armata chineză are în dotare 100 de lansatoare şi peste 300 de rachete pentru acestea. Acest tip de armament se caracterizează printr-o mare precizie de lovire. În prezent se desfăşoară un program de adaptare a acestui tip de rachetă pentru lansarea sa atât de pe navă cât şi de pe avion.
- rachetele de croazieră ambarcate, pentru atac antinavă. China posedă pentru acest domeniu şi rachete ruseşti, inclusiv cele care se pot lansa de pe submarin. Rachetele antinavă, ca şi alte tipuri de rachete, îşi cresc viteza pe ultima porţiune a traiectoriei.
- rachetele balistice cu rază mare de acţiune (intercontinentale), de la 1750 km şi până la 13.000 km, putând acoperi tot teritoriul SUA şi întreaga Europă. Vectorul purtător, CSS 4 de tip balistic, poate atinge ţinte din: Europa Centrală şi de Est, Egipt, Somalia etc. din estul Africii incluzând tot Orientul Mijlociu, Rusia, Zona Arctică până la Polul Nord, parte din Alaska şi tot sud-estul Asiei. Încărcăturile pentru acestea sunt atât convenţionale cât şi nucleare. În prezent, China dispune de aproximativ 200 de încărcături nucleare, dar şi de material fisionabil pentru a dubla acest număr. Această intenţie este considerată ca un semnal deosebit de agresiv la adresa SUA.
Politica nucleară a Chinei conceptualizează faptul că, în prezent, modernizarea şi întreţinerea forţelor nucleare reprezintă condiţia de bază a supravieţuirii în faţa unui atac nuclear, astfel încât riposta sa nucleară să fie imediată şi total distructivă. Dar China are şi politica de a nu executa prima un atac nuclear. Acest principiu se întâlneşte şi la alte state deţinătoare de arme nucleare. Pe lângă aspectul legat de faptul că nu va folosi prima reacţia nucleară, China s-a angajat că nu va folosi niciodată şi în niciun fel de circumstanţe forţa nucleară împotriva unui stat care nu deţine arme nucleare. Referitor la folosirea armelor nucleare în cazul în care inamicul foloseşte arme convenţionale legislaţia chineză este destul de ambiguă. De exemplu, nu răspunde la întrebarea privind riposta în cazul în care bazele nucleare chineze ar fi atacate cu arme convenţionale.
Singurul stat care a menţionat, în strategia de securitate naţională, că va riposta cu arme nucleare chiar şi la un atac convenţional asupra teritoriului naţional, este Rusia. Din documentul elaborat de Rusia rezultă faptul că aceasta îşi asumă dreptul de a lovi nuclear chiar şi un stat care nu deţine arme nucleare dar care îi ameninţă sau atacă convenţional teritoriul.
Ritmul de modernizare al armamentului nuclear al Chinei este cel mai mare, în comparaţie cu potenţialii săi inamici. De asemenea, pregătirea militarilor din Forţele Nucleare este deosebit de accelerată punându-se un accent deosebit pe instruirea lor permanentă. Lipsa de transparenţă a programelor de pregătire şi modernizare a Forţelor Nucleare sunt dovada că Partidul Comunist Chinez a renunţat la poziţia minimalistă a Chinei în ceea ce priveşte un viitor conflict militar şi se pregăteşte să fie parte activă a acestuia. Până în prezent, forţele nucleare erau doar o metodă de descurajare, echipamentele nucleare fiind prezentate la toate paradele. Acum, accelerarea programelor nucleare a depăşit nivelul misiunii de descurajare, tinzând să se dezvolte ca o capacitate ofensivă.
China va dezvolta noi tipuri de încărcături nucleare, ca şi noi variante de lansare a rachetelor, căutând ca acestea să fie echivalente ca eficacitate, siguranţă în funcţionare şi precizie ca cele ale SUA şi Rusiei. În prezent China îşi modernizează flota de bombardiere pentru ca acestea să fie capabile de a purta şi lansa rachete balistice.
Pentru a face faţă unui potenţial atac nuclear al celor două state menţionate, China dezvoltă tehnologii moderne de fabricaţie de lansatoare şi rachete antirachetă hipersonice, ţinte false, sisteme de bruiaj, scuturi termice şi altele. Creşterea diversităţii platformelor de lansare: terestre, aeriene, navale şi submarine este un obiectiv de bază al armatei chineze. Pentru prima dată, China va dispune de triada nucleară, cu capabilităţi de lansare de la sol, aer, apă.
Toate aceste capabilităţi de lovire sau de apărare împotriva rachetelor nucleare sunt susţinute de sisteme modernizate de avertizare timpurie, comandă şi control specifice sistemelor nucleare. China a început dezvoltarea unui sistem spaţial de avertizare timpurie în cazul unui potenţial atac nuclear.
În luna februarie 2021 va expira Tratatul New START, semnat de SUA şi Rusia, care limitează numărul de arme nucleare operaţionale dislocate, pe care au dreptul să-l deţină, la 1550, fiecare parte. În depozite, SUA deţine 3800 de încărcături nucleare şi alte 2000 retrase din uz dar care pot fi rapid aduse în stare operaţională. SUA dispune de mari cantităţi de material fisionabil ce pot permite fabricaţia a mii de încărcături nucleare.
Washingtonul a declarat că la viitoarele negocieri pentru limitarea şi monitorizarea armelor nucleare, ar trebui inclusă şi China. Până în prezent aceasta nu a participat la nici o negociere ce privea controlul armamentelor, de orice tip. Administraţia Trump a declarat că negocierile pentru New START nu se vor relua decât într-o formă tripartită. De curând, un diplomat chinez de la Washington, a declarat că şi China ar fi dispusă să participe la negocieri, dar numai atunci când SUA şi Rusia îşi vor reduce arsenalul de arme nucleare la nivelul Chinei.
În urma raportului prezentat, Pentagonul s-a angajat să mobilizeze capabilităţile sale de culegere şi analiză a informaţiilor pentru a urmări evoluţia dezvoltărilor nucleare, a vectorilor purtători, a capabilităţilor chinezeşti de tip antirachetă ca şi a echipamentelor electronice de avertizare timpurie sau de bruiaj.
