Pentagon: balonul chinezesc avea o înălţime de 60 de metri şi o încărcătură de dimensiunea unui avion cargo

„Nu pot confirma dacă a avut explozivi sau nu. Ori de câte ori vedem ceva de genul ăsta, facem o presupunere că acest potenţial există", a declarat generalul Glen D. VanHerck, într-o conferinţă de presă.

VanHerck a completat că armata americană a studiat şi modul de operare al balonului. „După ce preşedintele a decis că nu-l vom doborî până când nu se va putea face acest lucru în siguranţă - şi asta a însemnat peste apă - acest lucru ne-a oferit o oportunitate extraordinară de a înţelege mai bine, de a studia capacităţile acestui balon".

Conform unor surse, preşedintele Biden a fost consiliat, miercuri, să nu doboare balonul deasupra SUA, deoarece rămăşiţele acestuia s-ar fi împrăştiat pe o suprafaţă de peste 100 kilometri pătraţi şi ar fi putut răni oameni sau cauza pagube materiale. Distrugerea balonului s-a realizat sâmbătă, când un avion F-22 Raptor a lansat o rachetă AIM-9X Sidewinder împotriva balonului aflat la o altitudine de aproximativ 20 de km deasupra Oceanului Atlantic.

Balonul chinezesc a survolat mai multe zone sensibile ale armatei americane, precum Baza Aeriană Malmstrom, în Montana, unde sunt silozurile a peste 150 de rachete balistice intercontinentale LGM-30G Minuteman III, care au o rază de acţiune de peste 10.000 km, Baza Aeriană Offutt, în Nebraska, unde este Comandamentul Strategic al Pentagonului, responsabil de Forţele Nucleare ale SUA.

Balonul suspect a intrat în spaţiul aerian american pe 28 ianuarie, deasupra Insulelor Aleutian, din Alaska şi a generat tensiuni între cele două ţări. Secretarul de stat, Antony Blinken, şi-a anulat o vizită în China, pentru zilele de 5 şi 6 februarie, iar Ministerul chinez de Externe a avertizat SUA că vor fi consecinţe, după distrugerea balonului care, conform Beijingului, a fost unul civil, de cercetare meteorologică, şi a intrat în spaţiul aerian al SUA şi Canadei din motive de „forţă majoră”.

Astfel de baloane au apărut şi în trecut deasupra SUA, a confirmat Pentagonul, fără însă să survoleze insistent infrastructura militară nucleară americană, cum a fost de data aceasta.

Guvernul chinez şi-a cerut scuze în această săptămână şi faţă de Costa Rica, după ce alt balon similar a survolat, în aceeaşi perioadă, America Latină, trecând cel puţin pe deasupra Columbiei şi Costei Rica.

„Există dovezi circumstanţiale foarte puternice că acestea sunt baloane spion, legate de armată şi că există un model de operare care datează de cel puţin un an”, arată expertul HI Sutton de la Naval News.

În urmă cu un an, un balon practic identic a fost observat la înălţime peste o bază navală importantă din India. Şi încă unul, peste Japonia, precizează Naval News: „În ianuarie 2022, unul dintre baloane a fost fotografiat survolând Port Blair, o bază a Marinei Indiei situată strategic în Insulele Andaman şi Nicobar din Oceanul Indian.”