Pe 25 decembrie se aştepta ca un acord de încetare a focului în Gaza să fie semnat. Israelul şi Hamas se acuză reciproc că au zădărnicit acest acord care ar fi dus la eliberarea ostaticilor

Biroul premierului Benjamin Netanyahu a acuzat miercuri grupul terorist Hamas că a minţit cu privire la negocierile de încetare a focului şi că a renunţat la termenii pe care i-a convenit, în timp ce discuţiile reînnoite păreau să stagneze, în ciuda exprimărilor anterioare de optimism ale oficialilor de rang înalt. „Organizaţia teroristă Hamas minte din nou", a declarat biroul prim-ministrului într-un comunicat, „renegând înţelegerile deja încheiate şi continuând să îngreuneze negocierile. „Cu toate acestea, Israelul va continua neobosit eforturile sale de a aduce acasă toţi ostaticii noştri", a adăugat declaraţia.

Oficialii israelieni au acuzat miercuri Hamas că s-a retras de la o poziţie mai blândă care ar fi putut permite o încetare a focului în Gaza şi un acord de eliberare a ostaticilor şi, în schimb, a revenit la o poziţie care împiedică progresul către un acord. În acelaşi timp, grupul terorist, care a început războiul cu atacul din 7 octombrie anul trecut, a acuzat miercuri Israelul că face noi cereri în negocieri.

Hamas a acuzat Israelul că „a stabilit noi probleme şi condiţii legate de retragere, încetarea focului, schimbul de prizonieri şi întoarcerea celor strămutaţi, lucru care a întârziat ajungerea la un acord.

Surse anonime au declarat pentru postul public Kan că liderul Hamas din Gaza, Muhammad Sinwar, este chiar mai dur în discuţii decât fratele său Yahya, fostul şef al grupului terorist, ucis de Israel în octombrie.

Hamas a revenit la cererea ca un acord de încetare a focului să fie pe o perioadă nedeterminată, în timp ce Israelul doreşte, pentru început, doar pentru un timp de 60 de zile.

De asemenea, un obstacol major este refuzul Hamas de a preda o listă cu ostatici vii şi morţi care vor fi eliberaţi în prima fază a încetării focului în trei etape.  Etapa iniţială ar vedea Hamas eliberând prizonieri „umanitari" – femei ostatici, copii, bărbaţi în vârstă şi bolnavi.

În afară de lista cu ostaticii israelieni, alte puncte cheie de dispută sunt numărul de prizonieri/deţinuţi palestinieni pe care Israelul îi va elibera pentru fiecare ostatic.

Războiul a început cu atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, în care teroriştii au ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi au luat 251 de persoane în Gaza ca ostatici. 

Se crede că 96 din cei 251 de ostatici răpiţi de Hamas în octombrie anul trecut sunt încă în Gaza, inclusiv cadavrele a cel puţin 34 de persoane confirmate decedate de IDF.

Hamas a eliberat 105 civili în timpul unui armistiţiu de o săptămână la sfârşitul lunii noiembrie, iar patru ostatici au fost eliberaţi înainte de asta. Opt ostatici au fost salvaţi de IDF, iar cadavrele a 38 de ostatici au fost, de asemenea, recuperate, inclusiv trei ucişi din greşeală de armata israeliană în timp ce încercau să scape de răpitorii lor.

Autorităţile medicale din Gaza au declarat că peste 40.000 de palestinieni şi-au pierdut viaţa, fără să facă o diferenţă între terorişti şi civili. Guvernul Israelului a precizat că a ucis peste 18.000 de terorişti Hamas. Totodată, în luptele din ultimele 14 luni, peste 700 de militari israelieni şi-au pierdut viaţa.

Oficiali ONU au avertizat asupra situaţiei umanitare dezastruoase din Fâşia Gaza, unde lipsesc alimentele, apa, facilităţile medicale, iar peste 70 la sută din locuinţe sunt avariate sau distruse.