Parlamentul de la Priština a votat legea privind formarea armatei Kosovo

La 14.12.2018, deputaţii din Parlamentul Kosovo au adoptat un set de trei legi, Legea privind Forţele de Securitate ale Kosovo (KSF), Legea privind serviciul în KSF şi Legea privind Ministerul Apărării, care deschid calea transformării KSF într-o armată a Kosovo. Pe acest fond, Ministerul pentru KSF devine Ministerul Apărării. Demersul autorităţilor Kosovo a fost anunţat de mai mult timp, iar oficialii R.Serbia, NATO şi UE nu au putut convinge Priština să revină asupra acestei măsuri.

În acest context, în seara de 13.12, autorităţile de la Belgrad au anunţat că în următoarele trei zile Aleksandar Vučić, preşedintele R.Serbia şi comandantul suprem al Armatei Serbiei (VS), însoţit de ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, şi şeful Statului Major General al VS, general-locotenent Milan Mojsilović, va vizita mai multe subunităţi ale VS din Zona de Securitate Terestră (Ground Safety Zone/GSZ) de la graniţa administrativă dintre Serbia Centrală şi provincia Kosovo şi Metohija/KiM şi din zona de sud a Serbiei Centrale, în zonele de responsabilitate ale Brigăzii 3 Forţe Terestre din Niš şi Brigăzii 3 Forţe Terestre din Vranje. La 14.12, televiziunea naţională sârbă, RTS, a relatat despre o astfel de vizită, fără, însă, a dezvălui ce subunităţi au fost vizitate şi nici dislocarea acestora. S-a subliniat doar că s-a vorbit cu militarii, în legătură cu misiunile acestora.

Guvernul R.Serbia a condamnat (printr-un comunicat, din 14.12) hotărârea Prištinei de transformare a KSF în armată a Kosovo, apreciind acest demers drept cea mai mare ameninţare la adresa păcii regionale din partea Prištinei. În opinia Belgradului, demersul Prištinei reprezită o încălcare brutală a principiilor dreptului internaţional, cu precădere a Rezoluţiei 1244/199 a Consiliului de Securitate al ONU şi încalcă chiar şi aşa-zisa Constituţie a Kosovo. În comunicatul executivului sârb se mai arată că acesta, împreună cu preşedintele A.Vučić, monitorizează continuu situaţia din provincia de sud a Serbiei şi toate deciziile se vor lua prin consultări cu preşedintele Serbiei.

Ivica Dačć, prim-vicepremier şi ministru sârb de externe, a declarat (14.12) că Serbia va solicita desfăşurarea unei şedinţe de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, ca urmare a celei mai recente încălcări a Rezoluţiei 1244/1999 a CS ONU, prin adoptarea de către Priština a hotărârii de formare a armatei Kosovo. În opinia şefului diplomaţiei sârbe, aceasta reprezintă cea mai directă ameninţare la adresa păcii şi stabilităţii regiunii şi a securităţii poporului sârb din KiM.

La rândul său, ministerul rus de externe a criticat (14.12) hotărârea Prištinei de a transforma KSF într-o armată kosovară şi a subliniat că demersul reprezintă un pas prin care se încalcă grav Rezoluţia 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU şi creează riscul de reluare a conflictului armat în regiune. În comunicatul diplomaţiei ruse se mai arată că deja se desfăşoară o pregătire intensificată a armatei kosovare albaneze şi cresc livrările de armament şi tehnică pentru aceasta, cu sprijinul SUA şi al unor ţări membre ale NATO. În opinia Moscovei, prezenţa internaţională din Kosovo, în principal UNMIK şi KFOR, în conformitate cu mandatele aprobate, în baza Rezoluţiei 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU, are obligaţia să facă rapid tot ce se poate pentru demilitarizarea şi desfiinţarea acestor formaţiuni armate kosovare albaneze.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat (14.12) că regretă adoptarea de către parlamentul kosovar a hotărârii de transformare a KSF, în pofida îngrijorărilor exprimate de Alianţa Nord-Atlantică.

Premierul R.Albania, Edi Rama, a salutat adoptarea legilor care permit transformarea KSF în armata Kosovo şi a transmis un mesaj scurt de susţinere, pe Facebook, alături de fotografia preşedintelui Kosovo, Hashim Thaçi, în uniforma militară a KSF. Hotărârea Prištinei a fost salutată şi de către ministrul de externe al R.Albania, Ilir Meta.

Practic, majoritatea agenţiile de presă au relatat ieri (14.12) despre adoptarea de către Priština a legilor de formare a unei armate. Unele au subliniat opoziţia Belgradului faţă de acest proiect şi avertismentul recent al premierului Serbiei, Ana Brnabić, că acest demers ar putea provoca intervenţia militară a Belgradului. Unele agenţii au relatat şi că NATO şi UE nu susţin această transformare, deoarece consideră că vine într-un moment nepotrivit şi nu este în conformitate cu Constituţia Kosovo. Nu în ultimul rând, agenţiile au avertizat şi că demersul ar putea destabiliza întreaga regiune.

Demersul autorităţilor de la Priština era anunţat şi aşteptat. Totodată, acţiunea s-a bucurat de sprijinul deschis al SUA şi Marii Britanii, ca şi de sprijinul tacit al mai multor state membre ale NATO şi UE care au recunoscut independenţa Kosovo. Alături de măsura (din 21.11.2018) de impunere a unei taxe de 100% pentru mărfurile ”importate” din Serbia (Centrală) şi Bosnia şi Herţegovina, demararea procesului de transformare a KSF într-o armată a Kosovo are ca obiectiv forţarea Belgradului să accepte realitatea din teren şi să încheie cât mai rapid un acord cu Priština, care să cuprindă recunoaşterea independenţei Kosovo.

UE şi NATO, ca organizaţii, s-au declarat împotriva suprataxei şi transformării KSF, dar nu au întreprins niciun demers concret pentru a împiedica sau sancţiona Priština (cele mai puternice state membre ale celor două organizaţii susţinând deschis sau tacit atât independenţa statului kosovar, cât şi presiunile la adresa Belgradului ca şi acesta să accepte independenţa fostei sale provincii).

Belgradul va încerca să joace în continuare cartea dreptului internaţional şi va cere desfăşurarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, aducând ca principal argument încălcarea (din nou, ca şi în cazul declarării unilaterale a independenţei de către Priština, în februarie 2008) a Rezoluţiei 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU. În seara de 14.12, preşedintele A.Vučić s-a arătat pregătit să participe el însuşi la reuniunea ONU.

În actualele condiţii, este improbabilă o intervenţie militară a Belgradului în Kosovo, deşi, probabil, unităţi din Forţele de Reacţie Rapidă ale VS şi forţe speciale din Ministerul Afacerilor Interne al R.Serbia au fost trecute într-o treaptă superioară de alertă şi pregătire pentru luptă (cu rolul de a descuraja o eventuală tentativă a Prištinei de redeschidere cu forţa a circulaţiei rutiere pe podul principal de pe râul Ibar dintre ”Mitrovica Nord” şi ”Mitrovica Sud” sau ”manifestaţii de bucurie” ale etnicilor albanezi în Mitrovica Nord sau în alte sate sârbeşti din nordul Kosovo).

Conştientă de sprijinul SUA (şi) în acest demers, Priština nu va reveni asupra deciziei de începere a formării propriei armate, considerând pasul drept unul firesc în efortul de edificare a instituţiilor unui stat independent, mai ales în condiţiile în care Kosovo doreşte să adere cât mai rapid la NATO şi la UE şi să contribuie la asigurarea securităţii internaţionale.

Procesul de transformare a KSF într-o armată va fi lung şi va fi însoţit de dificultăţi. În viitorul apropiat, însă, este improbabil ca Priština să transpună în practică intenţia de a disloca efective sau de a crea o bază militară în nordul Kosovo.

Criza kosovară este departe de a se fi încheiat. Din contră, se pare că Priština şi-a pierdut răbdarea şi încearcă să forţeze o soluţie favorabilă, beneficiind de sprijinul celor mai puternice state din NATO şi UE şi de lipsa unei decizii politice ferme din partea NATO, KFOR, UE şi UNMIK.