22 octombrie 2020

ORA ASTRALĂ A AMERICII

Bogdan Nicolae

„Ora astrală” a Americii va veni în 12 zile. Până atunci, Trump şi Biden îşi vor încrucişa replicile şi privirile adverse din nou în seara de 22 octombrie 2020 când, alături de zeci de milioane de americani, vei fi martor alături de mine la un gen de Armaghedon. Mă aştept să fie o încleştare decisivă. Este ultimul apel pentru a departaja învingătorul.

Sursă foto: Profimedia

Ce a rămas de acoperit?

Precedenta săptămână a fost plină de evenimente polarizante. Peisajul politic s-a conturat bine de tot, sub loviturile de imagine pe care candidaţii şi aparatele lor de campanie le-au aplicat oponentului. Şi, cu tot creditul pe care îl pot acorda consultanţilor politici, mă întreb câte acţiuni de acest gen au ajuns oare să fie captate de alegătorii indecişi? Câte vor avea puterea să schimbe o preferinţă iniţială? După unele estimări ale presei americane, în această fază avansată a campaniei, o majoritate de aproximativ 90% din alegători are o hotărâre luată şi, fie a apucat să îşi exprime această decizie într-un buletin de vot anticipat, fie va merge la vot în curând. Ar rămâne, prin urmare, un procent de 10% de americani indecişi în privinţa candidatului ori care încă nu s-au hotărât să îşi exercite, în cele din urmă, dreptul de vot. Aceşti 10% vor fi ţinta eforturilor de convingere în următoarele zile. Este vorba despre comunităţi semnificative, precum cele din Florida, de-a lungul coridorului de transport I-4.

Şi, pentru că dinamica zilnică este consumatoare de procente, la rândul ei, o miză importantă o deţine şi segmentul celor care ar putea să basculeze dintr-o preferinţă în cealaltă. Georgia, North Carolina, Ohio şi Iowa reprezintă colegii electorale unde bătălia încă mai are sens a fi purtată, de către ambii candidaţi, pentru că diferenţele date de sondaje sunt foarte mici.

Ce mai este relevant, de acum încolo?

Cel puţin 35 de milioane de americani au votat deja. Dintre aceştia, cel puţin 7,3 milioane provin din rândul celor care fie nu au mai votat vreodată, fie au votat arareori. Numărul celor care ar reuşi să voteze anul acesta ar putea să urce la 150 de milioane de cetăţeni, cu 13 milioane mai mult decât la alegerile din 2016.

În medie, sondajele din SUA indică un avans în jur 9% pentru Biden.

Pe baza unei modelări a celor de la „The Economist”, dacă alegerile ar fi fost organizate la 21 octombrie a.c., Biden ar fi fost ales de 350 de electori, iar Trump ar fi luat diferenţa până la 538 de electori, adică 188 de voturi. La aceeaşi dată, potrivit calculelor „The Economist”, şansele lui Biden de a câştiga ar fi fost de 93%.

Numărul minim de electori pentru a obţine victoria este 270.

Ce se va alege de America, după numărarea buletinului de vot decisiv? Deşi pare zdruncinată, cu frământări care arată slăbiciunile unui sistem ajuns la maturitate, soarta celei mai puternice ţări din lumea noastră, aşa cum o cunoaştem, nu va fi atât de simplu de tranşat. În orice caz, nu cu aceste alegeri. Se vor distinge, poate, noi formule de perfecţionare a democraţiei americane şi noi lecţii de învăţat. Sau de predat.