Operaţii de influenţă strategică ale Rusiei în ţările baltice

Lituania, Letonia şi Estonia reprezintă, prin proximitatea la teritoriul Rusiei şi prin apartenenţa la NATO, o preocupare majoră de securitate a Moscovei.

Timp de 50 de ani, începând cu  terminarea celui de-al doilea Război Mondial, în urma căruia  Statele Baltice au fost integrate în Uniunea Sovietică, până la căderea Cortinei de Fier, populaţia acestor state a fost supusă unui permanent bombardament propagandistic ce urmărea atât manipularea istoriei cât şi a realităţilor de fiecare zi. Cei care încercau să prezinte adevărata realitate erau oprimaţi fiind consideraţi trădători sau fascişti. republici

Prin dezintegrarea Uniunii Sovietice în anii 1989-1990, odată cu alte state din Europa Centrală şi de Est, fostele republici membre ale Uniunii Sovietice au devenit state libere şi independente. Odată cu acestea şi Statele Baltice au ales calea către democraţie.

Rusia nu s-a împăcat niciodată cu gândul că Moscova nu mai dictează la Tallin, Vilnius sau Riga. Întrucât ocuparea fizică a acestor state ca în Crimeea, nu mai este posibilă întrucât ele au devenit membre NATO, Putin a ales să influenţeze deciziile lor politice şi opinia publică în sensul dezvoltării atitudinii pro-ruse a populaţiei. Statele Baltice au înţeles de la început sensul în care va acţiona Rusia şi s-a organizat şi pregătit pentru a-i face faţă. În ciuda eşecului din anul 2007 în atacul cibernetic al Rusiei asupra Estoniei statele europene ar trebui să înveţe din experienţa Ţărilor Baltice  în lupta împotriva războiului informaţional dus de Moscova în toate statele în care are interese de ordin politic şi economic.

Poziţia de primă linie  a statelor Baltice în acest război, a făcut-o pe preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, să avertizeze printr-o prezentare, din anul 2018, în cadrul Centrului de Studii pentru Integrare Europeană din anul 2018 că ţara sa a fost în stare de război în domeniul propagandei şi a securităţii informaţiei. Anexarea Crimeei de către Rusia a constituit pentru Lituania un act de mare îngrijorare, având în vedere posibilitatea repetării scenariului având în vedere numărul mare al etnicilor ruşi în Statele Baltice.

Influenţa strategică asupra acestor state se bazează şi pe sprijinul pe care-l acordă serviciile de informaţii ruse oamenilor de afaceri nativi ruşi pentru ca aceştia să semneze contracte cu firme din Rusia, să se îmbogăţească şi să intre în politică, astfel încât alături de puterea economică aceştia să devină potenţi şi din punct de vedere politic, influenţând deciziile guvernamentale  pentru a le alinia la intenţiile Moscovei.

Un alt obiectiv este acela de a crea în rândul populaţiei un curent de opinie care să ducă la crearea unei presiuni asupra decidenţilor politici pentru ca aceştia să ia decizii care se înscriu în intenţiile Rusiei. De asemenea, se doreşte influenţarea populaţiei în timpul campaniilor electorale astfel încât să fie aleşi acei candidaţi care pot lua decizii în favoarea manevrelor politice ale Moscovei  

Poate că cel mai bun mijloc de atingere a acestor scopuri îl reprezintă televiziunea. În Ţările Baltice sunt mulţi vorbitori de limba rusă astfel că mesajele propagandistice se pot transmite direct atât prin media rusă de stat cât şi prin posturile locale în limba rusă.

Baltic Media Alliance,  înregistrată în anul 2005 în Marea Britanie, este principalul integrator al vectorilor media ai propagandei ruse în statele Baltice. Canalul de ştiri, în limba rusă, cu cea mai activă prezenţă este Pervîi Baltiiskii Kanal (PBK). Canalul are trei departamente, câte unul pentru fiecare stat baltic. Postul retransmite ştiri ale televiziunii de stat ruse dar şi ştiri locale, într-o formă care poartă pecetea Kremlinului. Guvernul leton a amendat de mai multe ori acest canal de televiziune datorită faptului că a transmis ştiri false şi a suspendat complet emisiile postului RTR Planeta  pentru incitare la război. Lituania a blocat postul PBK  ca şi alte posturi de televiziune aflate sub controlul Kremlinului: RTR Planeta, NTV Mir Lietuva, şi TVCI. Estonia contracarează influenţa televiziunii de stat ruse prin finanţarea ETV+ canal de ştiri în limba rusă. Guvernul estonian sprijină o platformă media independentă rusă, Medusa.io, care este formată în mod prioritar din jurnalişti ruşi independenţi aflaţi în exil.

Kremlinul a dezvoltat o adevărată reţea de platforme web care să lanseze informaţii menite să servească obiectivele sale. De asemenea există şi o reţea de NGO-uri pro Putin care sunt finanţate de oligarhi apropiaţi preşedintelui rus. Cele mai active asemenea platforme sunt: Sputnik, Baltnews şi Vesti.  În timp ce Sputnik este platforma media oficială a statului rus, Baltnews are o foarte complicată reţea de proprietari şi finanţatori astfel că este greu de spus cine îi direcţionează. Sputnik este un recunoscut mijloc de propagandă rusă. Grupul de site-uri web  ce formează Baltnews, se autodeclară ca fiind compus din independenţi. În realitate, editorialele publicate şi analizele politice sunt comandate direct sau prin proxi de guvernul rus.

Vesti.lv  este portalul leton în limba rusă. Acesta, conform unei analize a Centrului de Studii Politice Est-Europene, răspândeşte în rândul letonilor ştiri  a fi pro-Kremlin. Acestea se referă preponderent la denigrarea NATO şi a militarilor alianţei prezenţi pe teritoriul Ţărilor Baltice, prezentându-i pe aceştia ca „invadatori”. Portalul urmăreşte scăderea  încrederii populaţiei în Alianţa Nord Atlantică, lucru explicabil prin faptul că acesta aparţine unui fost membru al Dumei de la Moscova, Edward Yanakov.

Este deci evidentă folosirea de către Moscova a tuturor mijloacelor media prin care  caută să influenţeze populaţia celor trei ţări. Acest mecanism este favorizat de numeroşii vorbitori de limba rusă din această regiune, dar el poate fi aplicat în orice ţară având în vedere că Sputnik, de exemplu, emite şi în limba engleză.     

Cel mai important domeniu în care Rusia desfăşoară acţiuni de influenţă strategică, este cel al alegerilor democrate care se desfăşoară în state ţintă desemnate de la cel mai înalt nivel al Kremlinului. 

După alegerile parlamentare din Estonia, din martie 2019, şeful Serviciului de Securitate, Arnold Sinisalu declara: “De la câştigarea independenţei (1991) Federaţia Rusă a încercat permanent să influenţeze alegerile din Estonia... După 2007atacurile cibernetice nu au mai apărut. Le-au luat locul influenţarea prin media, reţelele sociale sau contacte personale constante.”

Într-un raport public al Serviciilor de Informaţii lituaniene de la începutul anului 2019, se menţiona: „Serviciile de informaţii ruse îşi vor intensifica activitatea în cursul ciclurilor electorale din 2019-2020”. Astfel de acţiuni au avut loc deja în campania electorală din martie 2019 când a trebuit să fie ales succesorul Daliei Grybauskaite, fostă preşedintă a Lituaniei, cunoscută pentru poziţia ei anti Kremlin. Au fost semnalate şi acţiuni de hacking ale Rusiei având ca ţintă sistemele naţionale de control a energiei electrice.      

Letonia a avut alegeri parlamentare în octombrie 2018. Având în vedere faptul că în această ţară se află cea mai mare minoritate rusă din toate cele trei Ţări Baltice era evident că aceasta ar fi putut fi un sprijin în dezvoltarea acţiunilor de influenţă pe timpul campaniei electorale. De altfel unul din partidele aflate în campanie era sprijinit de minoritatea rusă. Ca urmare şi a acţiunilor de influenţă ale serviciilor de informaţii ale Rusiei acest partid a obţinut un număr mare de voturi.     

După nefericita experienţă a anului 2007, când Estonia a fost supusă unui atac cibernetic violent din partea Rusiei,  această ţară baltică a solicitat Alianţei Nord Atlantice aplicarea articolului 5 din Acordul de la Washington dar nefiind suficiente argumente de identificare a agresorului acesta nu a fost invocat. Însă, cu această ocazie, NATO a luat decizia de a considera agresiunile cibernetice ca pe un atac armat asupra statelor membre ale Alianţei Nord Atlantice şi de aici aplicarea art. 5. A fost înfiinţat pe teritoriul Estoniei Centrul de Excelenţă NATO pentru apărare în domeniul Cyber.

Estonia a fost printre primele state NATO care a elaborat în anul 2011 o strategie naţională pentru contracararea dezinformării şi a atacurilor cibernetice. De asemenea, în strategia de apărare a ţării a fost introdusă noţiunea de „apărare psihologică” pentru a desemna măsurile de răspuns pentru a face faţă războiului informaţional având ca scop dezinformarea populaţiei. În acest fel, guvernul estonian coordonat pe această problemă de securitate, de cancelaria primului ministru, are obligaţia de a identifica şi raporta orice influenţă ostilă ce ar afecta securitatea naţională.

Pentru a face faţă acestor ameninţări acinetice, Letonia intenţionează să elaboreze o nouă strategie de apărare care să abordeze conceptul de „apărare totală” în faţa tuturor componentelor războiului hibrid.

Statele Baltice sunt cele mai experimentate state ale NATO şi UE în ceea ce privesc operaţiile de influenţă ale Rusei ca şi a modului de contracarare a acestora. Statele vest europene ca şi cele nord americane sunt potenţiale ţinte ale acestui tip de agresiune.

Lecţiile învăţate din experienţa Lituaniei, Estoniei şi Letoniei sunt deosebit de utile pentru statele occidentale.

Sprijinul pentru dezvoltarea şi consolidarea unei medii guvernamentale dar şi independente este o primă măsură ce ar trebui luată în considerare. Acestea ar trebui să identifice şi să contracareze media de stat şi „independentă” rusă.

Ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, încercând să convingă aliaţii europeni asupra pericolului pe care îl reprezintă dezinformarea rusă, menţiona: „propagarea minciunii nu însemnă libertatea cuvântului”

Societatea civilă din Ţările Baltice şi-a asumat, voluntar, misiunea de a lupta împotriva ştirilor false ce vin de la Moscova. Există tineri din domeniul IT, jurnalişti, oameni de afaceri, studenţi şi alte categorii de cetăţeni, care urmăresc ştirile false iar unii chiar au creat sisteme de căutare a acestui tip de ştiri şi furnizează cititorului un răspuns real. În această categorie intră site-ul estonian propastop.org. Echivalentul său în Lituania este debunk.eu.  În această ţară baltică, ca şi în Letonia, au apărut „elves” care sunt opusul „trolilor” generaţi de Agenţia de Cercetare a Internetului din Sankt Petersburg. La aceste măsuri de contracarare se adaugă şi website-ul finanţat de UE, euvsdisinfo.eu. Valoarea cea mai mare a acestor acţiuni este faptul că s-a reuşit mobilizarea populaţiei în lupta împotriva dezinformării ruse.

Modelul acesta ar trebui urmat de toate statele membre NATO, mai ales cele din centrul şi estul Europei, care au şi avantajul, comparativ cu Statele Baltice, că nu au un număr atât de mare de etnici ruşi pe teritoriul lor. Cu cât prezenţa trupelor şi facilitaţilor NATO ca şi cele ale SUA este mai consistentă, în statele din proximitatea Rusiei, cu atât operaţiile de influenţă strategică ale Rusiei vor deveni în aceste ţări din ce în ce mai agresive, fiind necesară, după modelul Statelor Baltice, o coagulare a tuturor forţelor care pot acţiona împotriva dezinformării. În acest proces educaţia de securitate a populaţiei joacă un rol esenţial.