Obuziere autopropulsate, pe şenile, pentru Armata Română. Ce propun companiile din Germania, Coreea de Sud şi Turcia

Generalul-locotenent Teodor Incicaş anunţa, încă din luna martie, că România va achiziţiona, pentru prima dată, obuziere de 155 de mm. La câteva luni distanţă, pe 30 iulie, a fost lansată licitaţia pentru obuziere autopropulsate pe şenile, la nivel de batalion, cu scopul de a „de a asigura sprijinul prin foc indirect nemijlocit al forţelor de manevră”, după cum se arăta în anunţul Armatei. Contractul pentru ”Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, Lovitură 155 mm cu proiectil exploziv, Lovitură 155 mm cu proiectil fumigen, Lovitură 155 mm cu proiectil de iluminare, Lovitură 155 mm cu proiectil inert (pentru instruire)”, este estimat la o valoare de 4.184.614.517 de lei, iar durata contractului este de 60 de luni.

Potrivit MApN „Sistemul obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion va permite structurilor înzestrate cu acesta să desfăşoare operaţii de intensitate ridicată şi să asigure sprijinul nemijlocit al operaţiilor marilor unităţi/unităţilor interarme, contracararea acţiunilor artileriei adversarului şi sprijinul prin foc în adâncime, prin angajarea mai multor tipuri de ţinte terestre sau la suprafaţa apei (punctuale, de suprafaţă, fixe, în mişcare, adăpostite, neadăpostite, protejate sau neprotejate de blindaj), în majoritatea tipurilor de teren (inclusiv litoral, zone muntoase, arctice, împădurite, junglă, deşert, mediu urban), în condiţii speciale (vizibilitate redusă, temperaturi extrem de ridicate/foarte scăzute), atât ziua cât şi noaptea”.

Dar, de departe, cele mai mari avantaje pentru artilerişti sunt protecţia, viteza de manevră, puterea de foc şi distanţa de tragere mult mărită

Noile sisteme, în primul rând, vor salva viaţa militarilor artilerişti. Cu radarul contrabaterie, în maxim 5 min de la lansarea primului proiectil, inamicul ştie deja poziţia ta de tragere şi lansează propriile proiectile. Cu artileria tractată este imposibil să părăseşti poziţia de tragere atât de repede, de exemplu, militarii ucraineni s-au adaptat şi, după ce trag, lasă acolo piesele şi retrag oamenii care aşteaptă să vadă dacă în următoarele minute cad proiectile pe poziţiile de tragere.

Referitor la bătaia extinsă, obuzierele de 152 mm puteau lovi obiectivele de pe linia frontului, în special, în timp ce viitoarele piese de artilerie, cu proiectile speciale precum Vulcano, pot distruge cu precizie ţinte şi la 80 de km, la fel ca sistemele HIMARS.

Protecţia militarilor este, de asemenea, mult mărită. De exemplu, niciun sistem german PzH2000 aflat în Ucraina nu a fost identificat ca distrus de armata rusă şi, implicit, niciun militar de pe aceste obuziere nu şi-a pierdut viaţa.

La licitaţie s-au înscris, astfel, companii din Germania, Coreea de Sud şi Turcia

Din Germania, s-a înscris compania Krauss Maffei Wegmann GmbH& CO KG, lider de piaţă pentru vehiculele blindate pe roţi şi şenile în Europa, scria Gândul, în urmă cu câteva zile. Aceştia s-au înscris cu modelul PzH 2000, folosit în prezent şi în Ucraina (după ce a fost donat Kievului de Germania). Modelul este compatibil cu muniţia de 155 de mm a NATO, are o rază de acţiune între 30 şi 40 de km şi o precizie foarte mare. Poate lansa până la 9 proiectile per minut şi poate lansa 3 proiectile în 10 secunde.

Din Coreea de Sud s-a înscris compania Hanhwa, cu modelul K9 Thunder. Modelul propus a intrat în serviciul armatei sud-coreene în 1999, iar ulterior a fost achiziţionat sau comandat şi de alte ţări. Finlanda a comandat şi primit 48 de obuziere, India a comandat 100, dintre care 25 au fost livrate în 2018, Estonia a comandat 18 obuziere, a căror livrare a început în 2020 şi se va încheia în 2023.  Şi Norvegia, Australia, Egipt şi Polonia au comandat acest tip de obuziere de la sud-coreeni. Doar în 2020, au fost produse 1.700 de obuziere K9.

 K9 Thunder este compatibil cu muniţia de 155 de mm a NATO şi are o rază de acţiune între 30 şi 40 de km.  Poate lansa trei proiectile în 15 secunde, fiecare cu traiectorii diferite, astfel încât toate proiectilele să ajungă la ţintă în acelaşi timp. Motorul vehiculului folosit este cel german, diesel MTU MT 881 Ka500, acelaşi motor folosit şi pentru obuzierul PzH 2000.

Din Turcia, s-a înscris compania BCM Savunma Sanayi, cu T-155 Firtina.

 Aceasta este o variantă turcească modificată a obuzierului coreean K9 Thunder.

 Foloseşte subsisteme construite sub licenţă de la K9, precum sistemul de tragere şi mecanismul de încărcare. Armata Turciei are în prezent în jur de 100 de astfel de obuziere şi, în 2023, ar mai fi comandat încă 280 de bucăţi, potrivit unor surse.

 Modelul este compatibil cu muniţia de 155 de mm a NATO, are o rază de acţiune maximă de 18 km cu M107, de 30 de km cu racheta M549A1 şi de 40 de km cu ERFB. Poate trage trei proiectile în 15 secunde, fiecare cu traiectorii diferite, astfel încât toate proiectilele să ajungă la ţintă în acelaşi timp. Are un sistem de comunicaţii turcesc, compatibil cu standardele NATO.  Vehiculul foloseşte tot motorul german MTU 881 Ka-500.

PzH 2000 - Military Today

T-155 Firtina - Military Today