”O Europă care protejează” – platforma EUROPOL în acţiune

10 domenii de acţiune pentru EMPACT. Cum s-a acţionat în 2018

În 2018, statele membre ale UE şi-au unit forţele cu Europol şi partenerii săi instituţionali în cadrul unor acţiuni comune de luptă împotriva grupărilor active de crimă organizată, în cele zece domenii de criminalitate prioritare care se încadrează în Platforma europeană multidisciplinară împotriva ameninţărilor criminale (EMPACT). Domeniile prioritare sunt: criminalitatea informatică; trafic de droguri; facilitarea imigraţiei ilegale; crima organizată asupra proprietăţii; trafic de persoane; fraude comerciale intracomunitare; traficul ilicit de arme de foc; acţiuni de crimă organizată cu impact asupra mediului; criminalitate financiară şi spălare de bani; fraudă în documente.

În acelaşi an, Europol a sprijinit "Zilele de acţiune comună 2018", ca parte a ciclului de politici ale UE, prin acţiuni de coordonare operaţională, schimb de informaţii, verificare încrucişată a datelor şi informaţiilor şi analize operaţionale, precum şi asistenţă la faţa locului. "Zilele de acţiune comună 2018" EMPACT au constituit una dintr-o serie de cinci acţiuni comune şi prima în cadrul noului ciclu de politici UE pentru 2021, urmând altor operaţii de succes cum ar fi "Archimedes 2014", "Blue Amber 2015", "Ciconia Alba 2016" şi "Dragon 2017". 

Pe timpul celor opt acţiuni comune transfrontaliere desfăşurate în 2018 au fost obţinute următoarele rezultate: 1.026 de investigaţii iniţiate; peste 1,4 milioane de euro confiscate în numerar; 1.137 de suspecţi arestaţi; 337 de victime ale traficului de persoane identificate (inclusiv 52 de minori); 730 kg de heroină confiscată; 207 arme de foc confiscate.

Directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, a afirmat că rezultatele "Zilelor de acţiune comună 2018", arată clar efectele pozitive ale cooperării internaţionale.

La rândul său, Comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a subliniat că „astăzi ameninţările de securitate evoluează rapid şi se înmulţesc. Fie că este vorba de combaterea criminalităţii cibernetice sau a criminalităţii organizate, traficului de droguri sau arme de foc sau terorismului, singurul mod în care putem face acest lucru în mod eficient este prin eforturi comune. Tocmai acest lucru a demonstrat cooperarea intensificată între statele membre şi Europol în ultimul an. Europol este un partener esenţial în acţiuni direcţionate şi comune la faţa locului, aducându-şi o contribuţie semnificativă pentru o Europă care îşi protejează eficient cetăţenii".

Şi Comisarul european pentru securitate în cadrul UE, Julian King, a subliniat că „cele mai periculoase ameninţări de securitate cu care ne confruntăm astăzi sunt de natură transfrontalieră, infractorii şi teroriştii neţinând cont de graniţele statelor. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de o cooperare puternică şi angajată în cadrul UE între toţi actorii, aşa cum arată rezultatele excelente ale "Zilelor de acţiune comună 2018" EMPACT. Europol este o parte esenţială a acestei cooperări şi aştept cu nerăbdare un 2019 de succes la fel de bun”. 

Herbert Kickl, ministrul de interne al Austriei, în numele Preşedinţiei austriece a Consiliului UE 2018 a subliniat şi el că „acesta este un alt exemplu al rezultatelor excepţionale pe care le poate obţine aplicarea legii de către UE împreună cu Europol şi partenerii internaţionali. Aceste operaţii constituie, de asemenea, punctul culminant final al Preşedinţiei austriece a Consiliului UE, al cărei motto, ”O Europă care protejează”, a devenit o realitate”. 

În acest context, este de evidenţiat rolul Comitetului permanent de cooperare operaţională pentru securitatea internă (COSI) al Consiliului UE, care oferă îndrumări de nivel strategic pentru planificarea operaţiilor comune şi monitorizează implementarea acestora.

Septembrie 2019 – vârf de sarcină în controalele de securitate

În perioada 05-08.09.2019, la sediul Europol din Haga (Olanda) a fost creat un centru de coordonare destinat schimbului de informaţii între forţele participante. Drept consecinţă, 50 de ofiţeri din aproape toate statele membre ale UE şi din ţările din Balcanii de Vest, Europol, Frontex, INTERPOL şi IPA/2017 (proiect care oferă sprijin permanent investigaţiilor şi urmăririlor penale şi contribuie semnificativ la lupta împotriva criminalităţii organizate din Balcanii de Vest) au intensificat controalele în zonele identificate şi catalogate cu risc ridicat, pe baza informaţiilor colectate şi analizate în centrul de coordonare.

Faza pregătitoare a operaţiilor din 2019 s-a desfăşurat la începutul anului şi a presupus punerea în practică a mai multor întâlniri operaţionale şi activităţi de culegere a informaţiilor organizate de către forţele participante, precum şi controale la anumite puncte de trecere a frontierei, la conducerea acestor operaţii aflându-se grupul de lucru EMPACT Arme de foc - condus de Spania. Europol a coordonat şi desfăşurarea de structuri mobile, la cererea ţărilor, pentru a analiza informaţiile la faţa locului.

Operaţia "Zilele de acţiune comună 2019 Balcanii de Vest" (JAD) a implicat 6.758 de ofiţeri de impunere a legii: 6.708 de ofiţeri în teren şi 50 de ofiţeri în Centrul operaţional din sediul Europol, din 30 de ţări, precum şi 8 agenţii şi organizaţii internaţionale. Priorităţile au fost: traficul de arme de foc, imigraţia ilegală, frauda în documente şi traficul de droguri.

Statele participante sunt:

• membre ale UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Cipru, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Marea Britanie;

• entităţi participante care nu sunt membre ale UE: Albania, Bosnia şi Herţegovina (BIH), Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Kosovo, Elveţia, Moldova, SUA;

• agenţii UE: Europol, Frontex;

• parteneri instituţionali: INTERPOL, UNODC, SEESAC, IPA/2017 Combaterea criminalităţii grave în Balcanii de Vest, PCC-SEE, SELEC.

În total, în cadrul operaţiilor JAD desfăşurate în cadrul luptei împotriva criminalităţii organizate din Balcanii de Vest, în prima săptămână a lunii septembrie 2019, au fost verificate 214.147 de persoane, vehicule şi spaţii, fiind arestate 175 de persoane.

Cele mai relevante rezultate sunt următoarele: 329 refuzuri de accept la intrare; identificarea a 164 intrări ilegale/clandestine, 111 termene depăşite la vize/perioade de şedere, 14 fraude în domeniului acordării vizelor sau abuz în utilizarea acestora, 71 de documente contrafăcute sau falsificate; descoperirea a 51 arme de foc (49 dintre acestea identificate în cadrul anchetelor aflate în faza informaţiilor), 895 elemente de muniţie.

O concluzie pentru viitorul securizării Balcanilor de Vest

O gestionare eficientă a frontierelor şi lupta împotriva migraţiei ilegale, a radicalizării etnice şi religioase, a fraudelor, traficului de droguri şi terorismului vor rămâne priorităţi esenţiale atât pentru UE, cât şi pentru entităţile din Balcanii de Vest aflate în diverse stadii de îndeplinire a unor standarde pentru integrarea în structurile europene sau euro-atlantice. 

O consolidare a schimbul de date, informaţii şi cunoaştere, dar şi o înţelegere şi evaluare cât mai exactă cu privire la principalele provocări şi consecinţele acestora în Balcanii de Vest impun atât existenţa unor mecanisme performante de acţiune şi evaluare, cât şi a unor modele eficiente de cooperare între entităţile din regiunea, între acestea şi comunitatea internaţională.