O cooperare care nu convine SUA: relaţia strategică China-Germania

Vara anului 2018 a fost marcată de discuţiile contondente ale lui Donald Trump, preşedintele SUA cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, referitoare la fondurile pe care fiecare stat NATO ar trebui să le pună la dispoziţia Alianţei şi la tarifele impuse pentru schimburile de produsele comerciale din cele două ţări. O balanţă comercială dezechilibrată, favorabilă Germaniei, a făcut ca SUA să ia măsuri pentru redresarea acesteia.  

Aflată sub imperiul noilor constrângeri, care reprezentau un important obstacol în dezvoltarea Germaniei, Berlinul a continuat şi dezvoltat relaţiile sale cu Beijingul, proces amplificat în urma vizitei în China a cancelarului german, la scurt timp după întâlnirea cu Trump.

În dezvoltarea lor globală, statele lumii au urmărit, în primul rând, amplificarea eforturilor de producţie, inovare şi digitizare a proceselor de industrializare,  prin programe naţionale, cu efecte în competiţia marilor puteri. În anul 2012, SUA a lansat programul „Industry Interconnection”. În 2013, Germania a lansat strategia „Industry 4.0” şi în anul 2015, China a lansat programul „Made in China (MIC) 2025”, prin care îşi propune ca toate produsele de înaltă tehnologie, achiziţionate pe piaţa chineză să fie fabricate în China. MIC 2025 a fost precedat de programul „Go Out” care încuraja companiile chineze să investească în afara teritoriului chinez. Partidul Comunist Chinez consideră că noul program va duce China la victorie în “noua revoluţie industrială”.

China intenţionează să obţină reţele moderne, standarde tehnice şi platforme tehnologice care vor sta la baza dezvoltării în economia secolului 21. Pentru a reuşi fabricaţia acestor produse de înalte tehnologii care să înglobeze şi aplicaţii de inteligenţă artificială, China încurajează dezvoltarea de parteneriate cu companii străine, guverne şi instituţii pentru a desfăşura operaţii de sifonare a noilor tehnologii care ulterior sunt aplicate în economia chineză.

Prima ţintă a MIC2025 este Germania, ca sursă de obţinere a noilor tehnologii, ca partener prin care să exporte standarde favorabile Chinei şi în calitate de competitor cooptat în procesul de conducere a actualei revoluţii industriale.

China se orientează către domeniile în  care Germania excelează: industria auto, prelucrarea metalelor, chimie, medicină, electronică, tehnologii de protecţia mediului înconjurător şi de obţinere a noilor tipuri de energie. În acelaşi timp, China îşi propune să investească în Germania şi în domeniile în care aceasta poate influenţa normele globale internaţionale, cum ar fi: domeniul bancar, tipuri de vehicule cu energie alternativă, precum şi tot ceea ce înseamnă „new energy”. China urmăreşte şi obţinerea de informaţii în domenii în care comunitatea mondială nu are încă un lider: tehnologia 5G şi tehnologia digitală financiară.

Guvernul chinez aplică diverse metode de încurajare a participării firmelor chineze la obţinerea de tehnologii avansate din alte ţări. Este încurajată constituirea de societăţi mixte şi transferul de tehnologii. Pentru introducerea propriilor norme, companiile chineze construiesc în Germania parcuri industriale, infrastructură de telecomunicaţii, reţele de logistică şi altele. Ele nu sunt interesate de profit, întrucât finanţarea vine de la guvernul chinez. În felul acesta, China poate câştiga orice licitaţie.

Cooperarea cu Germania este văzută de Partidul Comunist Chinez ca un exemplu de strategie care să ducă Beijingul către poziţia dominantă a economiei mondiale. Aceasta nu înseamnă numai asimilarea de tehnologii înalte dar şi standardele de aplicare a acestora.

În Germania, China se angajează să construiască un hub chinezesc pentru reţele, standarde şi platforme nu numai pentru Europa ci şi pentru întreaga lume. Cooperarea cu Germania prin Industry 4.0 va permite introducerea în China a unor tehnologii sofisticate în care inteligenţa artificială va permite ca întregul proces tehnologic de la proiectare şi până la fabricaţie să se desfăşoare rapid şi cu precizie.

Beijingul consideră Germania ca o ţintă facilă. Când este vorba de China, Berlinul este mai deschis cooperării decât Washingtonul. De asemenea China consideră Germania ca fiind cea mai potrivită ţară europeană pentru o apropiere a relaţiilor economice. Yang Xuetong, decanul Institutului pentru Relaţii Internaţionale al Universităţii Tsinghua consideră că atitudinea pragmatică a germanilor îi face pe aceştia partenerii ideali ai Chinei în Europa.

În urma unui studiu din anul 2018, al think-tankului german Bertelsmann Stiftung, s-a constatat că 64% din fuziunile şi achiziţiile făcute de China între anii 2014-2017 în Germania s-au referit la economisirea energiei şi vehicule cu variante noi cu energie (20,5%), echipament electric (18,8%), biomedicină şi echipamente medicale (16,1%) şi maşini unelte cu comandă adaptivă şi roboţi industriali (15,2%).

Investiţiile Chinei în Germania se îndreaptă, mai ales, către domeniile în care Beijingul îşi propune să devină lider mondial. Din această categorie face parte şi achiziţia de către China a fabricii germane de roboţi industriali KUKA, care livrează producătorilor auto roboţi specializaţi, sau investiţia firmei chineze Geely’s care a achiziţionat 10% din  concernul Daimler AG. La această din urmă afacere, se poate adăuga şi recenta implicare a Germaniei în constituirea unei societăţi mixte pentru construirea în China ca şi în Germania a unor automobile electrice.

Constituirea unei societăţi mixte între Shanghai Electric şi Siemens pentru Realizarea turbinelor cu gaze a fost considerată în China, un program de interes naţional. Acesta presupunea şi dezvoltarea în domeniul turbinelor pentru aviaţia militară. În anul 2014, China a renunţat la această cooperare şi a achiziţionat 40% din compania italiană Ansaldo Energia.  

Partidul Comunist Chinez a introdus obligaţia ca la fiecare achiziţie, legală sau ilegală, de tehnologie nouă să se analizeze şi posibilităţile de identificare a aplicaţiilor sale în domeniul militar, pe baza programului „military fusion”.

Pentru atingerea obiectivului de a deveni lider mondial în diferite domenii industriale şi tehnologice, China a făcut în Germania cele mai mari investiţii. Pe această direcţie se înscrie şi constituirea unei societăţii mixte pentru fabricaţia arborilor cotiţi în care compania chineză Haowu, filială a Neijiang Jinhong Crankshaft Co Ltd, a achiziţionat 50% din compania FEUER şi, împreună, au realizat societatea mixtă Neijiang German Crankshaft Project. Investiţia chineză de 142 milioane $ o aduce pe poziţia de lider mondial în fabricaţia de arbori cotiţi.

Alături de fabrica de roboţi KUKA, această nouă fabrică de arbori cotiţi, aparţine acum  Centrului de Ştiinţă şi Tehnologie care a fost inclus în Youxian Military Civil Fusion Industrial Park. Aici se cercetează şi se produc ansamble din domeniul fabricaţiei inteligente, al tehnologiilor nucleare, materiale noi, explozivi sau tehnologii din domeniul aviaţiei.

China apreciază cooperarea cu  Germania ca un mijloc de a-şi extinde influenţa asupra realizării normelor industriale globale în sensul dorit de Beijing, şi vede în partenerul său european un sprijin în competiţia cu SUA. China are ca obiectiv în Germania folosirea de către aceasta a noilor norme şi a infrastructurii chineze. Pentru atingerea acestui obiectiv, China urmăreşte asimilarea conceptului de dezvoltare german Industry 0.4 în cel chinez MIC2025. S-a constatat lipsa de norme şi divergenţele existente în standardizarea noilor concepte legate tehnologiile înalte. De aceea, Beijingul vrea, acum, să-şi impună punctul de vedere, pentru a profita de situaţia creată şi, pe termen lung, pentru a  obţine noi avantaje. Normele globale, în care Beijingul şi Berlinul urmăresc a-şi pune amprenta, se referă, printre altele, la fabricaţia inteligentă, biomedicină, inteligenţa artificială, vehicule cu noi energii, finanţe, logistica modernă, comunicaţii 5G, grafen şi alte noi materiale electronice.

În prezent, în China funcţionează 25 de parcuri industriale Sino-Germane şi alte 4 parcuri sunt în lucru. La reciprocitate, China are în Germania 3 mari parcuri industriale şi tendinţa de extindere continuă.  

Un domeniu care a atras cel mai mult atenţia Chinei a fost cel energetic, mai ales în ceea ce privesc noile tehnologii. În anul 2016, Beijing Enterprise a achiziţionat compania germană Energy from Waste,  iar cel mai bogat om din Hong Kong, Li Kashing, a cumpărat grupul industrial german, Ista, care produce elemente de metrologie şi management al energiei.         

Pentru a evita pierderea unor active industriale, din cauza pandemiei cu Covid-19, în Germania există tendinţa unor proprietari  de a le vinde unor investitori interesaţi. Aceşti investitori sunt în mare parte din China. Aceştia achiziţionează, în primul rând, fabrici pentru prelucrarea metalelor, pe care le modernizează ulterior cu noi tehnologii.

Huawei, liderul mondial în comunicaţii 5G, şi-a relocat în 2007 sediul european din Marea Britanie la Dusseldorf, în Germania. În anul 2015, Huawei şi Deutsche Telekom au semnat programul Open Telekom Cloud care urmează să fie cel mai puternic competitor al Amazon din SUA.

În aceste condiţii, având în vedere tendinţele actuale, ca şi cele prognozate, Europa şi Asia împreună pot să se constituie ca o ameninţare strategică la adresa SUA întrucât, împreună, le pot depăşi din punct de vedere economic, financiar şi chiar militar.