O audiere în Congresul SUA pentru numirea unui subsecretar adjunct pentru politică la Pentagon s-a transformat într-o discuţie despre postura de forţă a SUA în Europa. România, în centrul discuţiilor

Discuţia, însă, s-a concentrat pe noile schimbări din cadrul Departamentului Apărării (sau Departamentul de Război) şi pe cum aceste schimbări nu s-ar alinia obiectivelor anunţate de preşedintele american la începutul acestui an. Confuzia produsă de aceste schimbări a fost exemplificată cu ceea ce s-a întâmplat în România, săptămâna trecută, când a fost anunţată retragerea parţială a trupelor americane de la MK. În acest sens, în deschiderea audierii, senatorul Roger Wicker a declarat:

„Dahmer a fost nominalizat pentru poziţia de subsecretar adjunct pentru politică în cadrul Apărării. Dacă este confirmat, acesta va avea responsabilităţi enorme. Se va ocupa de implementarea strategiei naţionale de apărare şi de prioritizarea şi executarea iniţiativelor de apărare şi cooperare. Se va ocupa de postura globală de apărare a Departamentului Apărării şi de planurile sale de contingenţă. Aceste responsabilităţi îl transformă pe Dahmer în cel mai important strategist al departamentului (n.r. Apărării). Se va ocupa de planuri şi de implementarea viziunii comandantului suprem (n.r. Donald Trump)... implementarea viziunii comandantului suprem... spun asta în mod special pentru că am observat un trend tulburător anul acesta, mai precis că Pentagonul a dezvoltat politici care nu se potrivesc cu viziunea preşedintelui american şi nici nu par coordonate în Administraţie. Am văzut acest lucru săptămâna trecută, cu decizia de a retrage o brigadă de luptă a infanteriei din România. Am vorbit despre asta. Am observat că decizia nu pare să reflecte politica mandatului preşedintelui Trump. Preşedintele a spus, acum două săptămâni, că nu a retrage militari din Europa. Nu pot să înţeleg cum decizia de săptămâna trecută se potriveşte cu viziunea preşedintelui”, a spus Wicker.

„Departamentul, se presupune, că revizuieşte postura sa globală. Spun se presupune pentru că departamentul nu a comunicat acestui comitet nimic despre această revizuire. Citim despre ea în ziare şi am văzut, săptămâna trecută, o exemplificare a ei prin anunţul referitor la brigada de infanterie din România, din sud-estul Europei. Alegerea acestui moment este cel puţin suspicioasă”, a mai declarat Wicker.

„Timp de generaţii întregi am insistat ca europenii să depună mai mult efort pentru apărare şi datorită preşedintelui chiar fac asta, dacă ne uităm la cât cheltuiesc, dar crearea de noi structuri de forţă şi producţia de noi echipamente (n.r. de către statele europene) va dura ani de zile. Întrebarea este: săptămâna trecută, când s-a decis retragerea militarilor din România, a fost comunicată (n.r. de către Departament) decizia? România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii noştri NATO. Rusia a invadat părţi din Ucraina, cu care România are graniţă. Există un plan B pentru aceste forţe pe care le-am retras? Mai plănuieşte SUA să mai retragă forţe din Europa? Dacă da, acest comitet şi acest congres ar aprecia să fie informat, ca membri ai aceleiaşi echipe naţionale. Mai plănuieşte Departamentul să retragă forţe şi din Republica Coreea? Dictatorul Putin îşi arată forţa nucleară în faţa SUA şi NATO, în timp ce duce şi războiul din Ucraina. SUA mereu cântăresc costurile şi beneficiile dislocărilor de trupe în jurul lumii. Cred că vrem să ştim aici care este gândirea din spatele strategiei Pentagonului privind semnalele trimise prin retragerea de trupe din Europa, mai ales în aceste vremuri”, a continuat acesta.

Discuţia de la deschiderea audierii s-a mutat apoi pe Ucraina şi pe cum există o lipsă de coordonare între ceea ce îşi doreşte preşedintele Donald Trump şi ceea ce face Pentagonul. Mai precis, a fost exemplificat momentul în care preşedintele american a transmis că nu ştia că Pentagonul a oprit asistenţa militară pentru Ucraina, la începutul acestui an. Atunci, cel care a luat decizia a fost Pete Hegseth, secretarul apărării. Pe lângă asta, se pare că şi acordul AUKUS ar fi pus sub semnul întrebării acum, de către Pentagon, deşi acest lucru nu a fost comunicat Congresului.

Problema retragerii parţiale a militarilor americani din România dezvăluie, aşadar, mai multe probleme existente în SUA, din punct de vedere politic, şi ar putea duce la neînţelegeri profunde, având în vedere că, la audiere, persoanele audiate nu au dat explicaţii convingătoare şefilor comitetelor serviciilor armate.