NYT: Performanţa Apple reflectă ascensiunea megacompaniilor, dar situaţia poate genera dezechilibre

"Apple a atins joi un prag la care aceste simboluri ale capitalismului nu au visat niciodată: o valoare de piaţă de peste 1.000 de miliarde de dolari. Acest prag simbolic reprezintă rezultatul unei extraordinare poveşti de succes a unei corporaţii. Într-un interval de doar 21 de ani, un producător de computere aproape falimentar a evoluat atât de mult încât a devenit cea mai valoroasă companie tranzacţionată public în SUA, împingând industria tehnologică departe de aparatele voluminoase pentru a fabrica unele dintre cele mai populare produse de pe piaţă, precum iMac, the iPod şi iPhone. Produsele Apple au reconfigurat aspecte majore ale vieţii cotidiene", scrie editorialistul Matt Phillips într-un articol publicat în NYT sub titlul "Atingerea de către Apple a pragului de 1.000 de miliarde de dolari reflectă ascensiunea megacorporaţiilor puternice".

"Noua valoare de 13 cifre a companiei Apple evidenţiază modul în care un grup de corporaţii-gigant au ajuns să domine economia Statelor Unite. În prezent, o reţea mică de companii americane exercită dominaţie asupra unei cote de profituri corporative la nivelul cel mai ridicat cel puţin din anii 1970 până acum. Impactul acestui fenomen a devenit evident pe piaţa bursieră, unde un grup de companii - în frunte cu Apple, Amazon, Facebook şi Google - au alimentat o piaţă care este de nouă ani în ascensiune, a doua cea mai îndelungată perioadă după cea încheiată în anul 2000. Succesul acestor corporaţii propulsează şi economia largă, care se apropie de cel mai rapid ritm de creştere din ultimele decenii", subliniază editorialistul NYT.

"Dar efectele consolidării profiturilor corporative se extind dincolo de pieţele bursiere - şi nu sunt în totalitate benefice. Spre exemplu, unii economişti încep să analizeze dacă ascensiunea aşa-numitor companii superstar contribuie la fragilizarea majorărilor salariale, micşorând categoria de mijloc şi amplificând inegalităţile în Statele Unite. Ampla influenţă socială şi politică exercitată de aceste megacompanii i-a făcut pe unii congremeni să ceară reglementări suplimentare pentru a le ţine sub control", observă NYT.

"Ne confruntăm cu unul dintre cele mai importante fenomene. Este vorba de creştere economică, de inegalităţi economice şi de bunăstarea consumatorilor", afirmă Roni Michaely, economist la Universitatea Geneva.

În ultimele decenii, distribuirea profiturilor corporative în SUA a suferit modificări profunde. În 1975, 109 companii colectau jumătate dintre profiturile tuturor companiilor tranzacţionate public. În momentul de faţă, profiturile sunt colectate de doar 30 de companii, conform unui studiu efectuat de Kathleen M. Kahle, profesor de Finanţe la Universitatea din Arizona, şi de René M. Stulz, economist la Universitatea de Stat din Ohio.

Analiştii economici sunt de acord că tendinţa actuală este în sensul concentrării profiturilor corporative, un fenomen real care ar putea avea efecte pe termen lung.

În momentul lansării iPhone, în 2007, dispozitivul a început să transforme modul în care societatea interacţionează cu tehnologia. De atunci, au fost vândute peste 1,4 miliarde de iPhone-uri. Apple şi Google furnizează software pentru 99% dintre smartphone-uri. Facebook şi Google obţin 59 de cenţi pentru fiecare dolar investit în publicitate online în Statele Unite. Compania Amazon exercită dominaţie puternică în domeniul comerţului online şi devine din ce în ce mai activă în difuzarea de conţinut muzical şi video.

Dar tendinţa nu se limitează la tehnologia informaţională. În prezent, aproape jumătate dintre activele sistemului financiar american sunt deţinute de cinci bănci, deşi la sfârşitul anilor 1990 principalele cinci bănci controlau doar puţin peste 20% din pieţe. În ultimul deceniu, şase dintre cele mai mari companii aeriene din SUA au fuzionat în trei.

Anul acesta, cinci companii din domeniul tehnologiei informaţionale - Facebook, Apple, Amazon, Netflix şi Alphabet (din care face parte Google) - au generat jumătate din profiturile înregistrate în topul 500 realizat de Standard & Poor’s. Apple este singura companie cu valoarea de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari, dar anul acesta Amazon s-a apropiat mult, fiind evaluată acum la peste 880 de miliarde de dolari.

"Unii economişti afirmă că firme precum Apple, Amazon şi Google au făcut investiţii masive pentru a obţine poziţii dominante pe piaţă, astfel că acum pot obţine profituri enorme fără a avea cheltuieli mari pentru forţa de muncă. Alţi economişti argumentează că reducerea numărului de companii dintr-un anumit domeniu are ca efect diminuarea concurenţei pentru angajaţi şi mai puţine presiuni pentru majorări salariale. (...) Însă, chiar dacă devin puternice, companiile nu sunt invincibile. Pot deveni susceptibile să fie vizate de atacuri ale politicienilor sau autorităţilor de reglementare. Acest lucru se întâmplă în vremuri în care populismul a căpătat amploare atât în zona politică de stânga, cât şi în dreapta", notează NYT, amintind că Google a fost amendată recent în Uniunea Europeană cu 4,3 miliarde de euro (5 miliarde dolari), reţeaua de socializare online Facebook este obligată să securizeze datele utilizatorilor, iar preşedintele american, Donald Trump, îl critică frecvent pe Jeff Bezos, directorul general de la Amazon.