06 iulie 2019

NYT: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia pentru a contracara noile rachete ruse

Mircea Olteanu

Oficiali militari din cadrul NATO analizează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia cu scopul de a contracara noile rachete cu rază intermediară de acţiune dezvoltate de Rusia, acţiune ce ar putea exacerba tensiunile între Moscova şi alianţa transatlantică, relatează publicaţia The New York Times, citând oficiali din cadrul organizaţiei de securitate.

Sursă foto: Mediafax

Discuţiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulţi oficiali europeni, citaţi de cotidianul The New York Times.

Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO - care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran - probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.

Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfăşurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianţa transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă "nu este conceput şi nici îndreptat împotriva Rusiei".

Totuşi, Alianţa Nord-Atlantică are în vedere noi măsuri de apărare antirachetă, a anunţat, săptămâna trecută, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, fără însă să ofere detalii.

Având în vedere intensificarea ameninţării reprezentate de rachetele ruse de croazieră, statele membre NATO ar trebui să ceară organizaţiei transatlantice să studieze opţiuni de apărare, lucru ce s-ar putea întâmpla fie după reuniunea din octombrie a miniştrilor Apărării, fie la summitul liderilor, programat în luna decembrie, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul alianţei.

Potrivit oficialului, în cazul în care aliaţii nu vor reuşi să ajungă la un acord cu privire la schimbarea misiunilor sistemelor actuale de apărare antirachetă, ar putea fi deschise la un compromis care să permită introducerea de noi sisteme de apărare împotriva rachetelor ruse de croazieră.

Eforturile de consolidare a apărării antirachetă sunt alimentate de dezvoltarea de către Rusia a unor noi clase de rachete, dar şi de probabila dispariţie a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Ţările est-europene, în special Polonia şi statele baltice, se consideră tot mai ameninţate de arsenalul nuclear al Moscovei şi militează ca NATO să dezvolte noi sisteme de apărare.

Pe baza informaţiilor furnizate de mai multe agenţii de spionaj aliate, ţările NATO au ajuns la un consens potrivit căruia noile rachete ruse de croazieră, capabile să transporte ogive nucleare, reprezintă o ameninţare. Aceste rachete ar putea oferi Rusiei un avantaj semnificativ într-o criză, întrucât ar putea să se folosească de ameninţarea cu războiul pentru a forţa alte ţări să cedeze condiţiilor Moscovei.

Relaţiile între Rusia şi statele occidentale s-au deteriorat puternic după anul 2014, aşa că orice încercare a NATO de a-şi redirecţiona apărarea antirachetă sau de a-şi dezvolta sistemul cu noi capacităţi ar putea fi un punct de cotitură.

Săptămâna trecută, miniştrii Apărării din ţările NATO au aprobat o analiză a potenţialelor reacţii la introducerea de către Rusia a rachetei de croazieră SSC-8, despre care NATO susţine că încalcă prevederile  Tratatului INF, au declarat oficiali din cadrul alianţei transatlantice.

NATO va trebui, probabil, să examineze într-un mod mai larg de ceea ce are nevoie pentru a se apăra împotriva rachetelor de croazieră. Un astfel de studiu, dacă va fi aprobată anul acesta, ar include explorarea posibilităţii modernizării obiectivelor Aegis Ashore din România şi Polonia, dar şi dezvoltarea de noi capacităţi radar sau de apărare împotriva rachetelor de croazieră.

Sistemul NATO Aegis Ashore instalat în România din 2016, dar şi cel aflat în construcţie în Polonia, este în prezent incapabil să lanseze un interceptor folosit pentru a distruge rachete cu rază intermediară de acţiune. Mai mult, având în vedere proximitatea lor faţă de Rusia, sistemele din România şi Polonia au mai puţin timp să detecteze, să ţintească şi să încerce să intercepteze rachetele.

Agenţia de Apărare Antirachetă (MDA) din SUA a examinat modul în care sistemele existente de apărare Aegis Ashore ar putea fi modernizate cu noi radare, programe şi interceptoare care să le permită să intercepteze rachete balistice cu rază intermediară de acţiune şi chiar rachete de croazieră, potrivit unor foşti sau actuali oficiali familiari cu discuţiile.

Oficialii americani s-au concentrat pe încercarea de a descuraja dezvoltarea de rachetele cu rază intermediară de acţiune de către Rusia prin accelerarea dezvoltării propriilor rachete terestre de croazieră, o clasă de arme interzisă de Tratatul INF.

Dar, mai mulţi membri ai alianţei transatlantice se opun introducerii de noi arme ofensive. Aşadar, oficialii NATO nu se aşteaptă la o directivă care să permită adăugarea de capacităţi ofensive, ci doar să extindă măsurile defensive, a declarat un oficial aliat de rang înalt.

Începând cu luna aprilie, sistemul Aegis Ashore din România este modernizat, însă oficialii aliaţi au declarat că lucrările de modernizare erau programate de mai mult timp şi nu implică recalibrarea sistemului.