02 septembrie 2026

Noul şef de stat major din Franţa stabileşte priorităţile mandatului său: AI, adaptare la războiul modern şi recrutare

Andreea Soare

Noul şef de stat major din armata franceză, generalul Jacques de Montgros, fost şef de informaţii militare, a dezvăluit care sunt priorităţile sale pentru mandatul pe care l-a preluat în urmă cu câteva luni. Acesta spune că se va concentra pe integrarea AI în armată, pe adaptarea la conflictele moderne şi recrutare.

Sursă foto: X

Printr-o postare pe X, se prezintă cele trei direcţii principale pe care generalul Montgros le vede pentru Armata franceză: integrarea inteligenţei artificiale, adaptarea la noul mediu strategic şi gestionarea viitoarelor provocări legate de recrutare. Dintre acestea, cea mai urgentă este, în opinia sa, integrarea rapidă a inteligenţei artificiale şi a sistemelor autonome în operaţiunile armatei.

„Armata trebuie să accelereze integrarea acestor evoluţii fără să renunţe la celelalte capabilităţi sau la factorii care îi asigură superioritatea, şi anume judecata comandantului şi forţa colectivă”, a declarat el.

A doua provocare este adaptarea armatei la schimbările mediului strategic, pe care Montgros le-a numit „trezirea strategică a Europei” – aceeaşi temă abordată în cadrul paradei militare de Ziua Bastiliei, din 14 iulie, la Paris.

El a adăugat că forţele armate trebuie să poată combina fără probleme surpriza, manevra şi uzura pentru a obţine o acţiune decisivă „în momentul ales de noi”.

Finanţarea suplimentară ar putea ajuta Armata franceză să atingă aceste obiective, permiţându-i să se adapteze mai eficient la ameninţările viitoare şi să facă tranziţia de la misiunile de contrainsurgenţă de intensitate redusă către o autonomie strategică europeană mai mare. Pe 18 august, Parisul a adoptat oficial noua lege privind programarea militară, care prevede o creştere cu 36 de miliarde de euro (42 de miliarde de dolari) a cheltuielilor pentru apărare în perioada 2026–2030.

Montgros a evidenţiat şi un alt obstacol pe termen lung cu care se confruntă armata: „provocarea demografică”. „Trebuie să anticipăm acest fenomen – capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile în viitor va depinde de capacitatea sa de a recruta, de a păstra personalul şi de a rămâne profund ancorată în societatea franceză, oferind un rol deplin militarilor activi, rezerviştilor şi voluntarilor din cadrul serviciului naţional”, a spus el.

Noul program francez de serviciu militar naţional voluntar începe oficial în această lună şi este de aşteptat să primească iniţial 3.000 de participanţi cu vârste între 18 şi 25 de ani. Programul durează zece luni şi include cinci săptămâni de pregătire militară de bază, după care participanţii sunt repartizaţi într-o unitate a marinei, forţelor aeriene sau armatei terestre.

În 2025, Forţele Armate franceze aveau aproximativ 200.000 de militari şi 64.000 de angajaţi civili, iar recrutarea anuală se ridica la 27.000 de persoane.

Referindu-se la viziunea sa asupra forţei armate, Montgros a spus că îşi doreşte „o Armată de care să se teamă adversarii, mândră şi îndrăzneaţă”.