Nicuşor Dan recunoaşte că România nu are o strategie la Marea Neagră, spune că MAE şi MApN ar trebui să lucreze la ea. Între timp, UE şi SUA au propriile strategii pentru securitatea Mării Negre

El a afirmat că România şi-ar dori ca Centrul UE la Marea Neagră să fie la Constanţa, dar „miza cea mai mare este ca zona Mării Negre să fie mai sigură, ca Uniunea Europeană să aibă o preocupare economică pentru zona Mării Negre şi, în felul ăsta, să stabilizeze zona. Şi, aşa cum am spus, strategia are şi o componentă de sustenabilitate.”

Referitor la faptul că România nu are o strategie la Marea Neagră, Nicuşor Dan a precizat că „ar trebui să o elaboreze, în mod evident, Ministerul de Externe cu componentele de securitate care vin din zona Ministerului Apărării, cu componentele de sustenabilitate care vin din zona Ministerului Mediului”.

Referitor la programul SAFE, care a fost deja aprobat la nivelul european, Nicuşor Dan a precizat că MApN ar trebui să vină cu un plan pentru achiziţia echipamentelor militare, care ar putea cuprinde şi rachete Mistral.

„O să avem răspunsul la asta cam în trei-patru... Adică, posibil ca instituţiile să aibă, să fi lucrat deja pe tema asta. O asumare oficială a statului român cu această scrisoare de intenţie sau propunere de proiecte, în trei-patru săptămâni estimez”, a declarat preşedintele Dan.

România, ţară riverană la Marea Neagră nu are o strategie pentru Marea Neagră, chiar dacă politicienii discută de acest lucru de mai bine de zece ani.

Şefa diplomaţiei europene, Baba Kallas, a declarat la finalul lunii mai că UE adoptă o nouă Strategie pentru Marea Neagră – o regiune de mare importanţă pentru UE.

„Intensificăm eforturile în domeniul securităţii prin: o nouă platformă de securitate maritimă; o mobilitate militară îmbunătăţită; o cooperare mai strânsă împotriva ameninţărilor hibride, a precizat Kallas într-o conferinţă de presă.

UE propune realizarea unui Centru de securitate maritimă la Marea Neagră, care va funcţiona ca un sistem de avertizare timpurie în regiune. Centrul va prezenta şi avertiza despre situaţiile de securitate şi va ajuta la apărarea infrastructurii critice, precum cablurile subacvatice şi platformele marine.

Centru va monitoriza, de asemenea, respectarea acordului de pace dintre Ucraina şi Rusia, după ce acesta va fi semnat, a spus Kallas.

O altă direcţie a UE va fi susţinerea efortului de deminare a Mării Negre. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, declara săptămâna trecută că peste 100 de mine marine au fost descoperite în Marea Neagră.

UE se va implica şi în mobilitate militară, va propune modernizarea unor drumuri, căi ferate, porturi şi aeroporturi, pentru a putea susţine transporturi militare grele.

Totodată, UE vrea o monitorizare atentă a companiilor străine care deţin facilităţi portuare cheie la Marea Neagră.

De asemenea, referitor la ameninţările hibride, Marea Neagră este o ţintă pentru aceste atacuri, iar UE vrea să crească cooperarea pentru contracararea atacurilor cibernetice, dezinformarea şi alte acţiuni ostile.

Şi SUA au adoptat în 2023 o strategie la Marea Neagră, Black Sea Security Act, care prevedea cooperare cu ţările riverane şi diferite investiţii. Documentul asigurarea unei asistenţe de securitate eficiente partenerilor regionali, conform valorilor şi intereselor SUA, prin prioritizarea asistenţei care va consolida apărarea împotriva războiului hibrid şi va îmbunătăţi interoperabilitatea cu forţele NATO.