NATO va cere şi României să crească numărul de militari, nu doar Germaniei

Cererea, care ar adăuga echivalentul a şapte brigăzi, vine ca parte a unei revizuiri NATO a obiectivelor sale de capacitate militară, au spus sursele, sub condiţia anonimatului, deoarece discuţiile nu sunt publice.

Ţările NATO au devenit îngrijorate de intensificarea ostilităţii ruseşti de la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, iar miniştrii apărării din statele membre NATO sunt aşteptaţi să discute despre plan, care a fost raportat pentru prima dată de Reuters miercuri, în timpul unei întâlniri de săptămâna viitoare la Bruxelles, menită să abordeze noi ţinte pentru arme şi numărul de trupe.

„Nu există un interval de timp concret pentru numărul trupelor suplimentare”, au spus sursele, menţionând însă că o dată ţintă de 2030 ar fi de dorit.

Discuţiile de săptămâna viitoare ar putea duce la creşterea ţintelor generale de brigăzi puse la dispoziţia NATO, de la aproximativ 80 – câte sunt acum, la 130, potrivit raportului Reuters, adică o creştere de peste 60 la sută.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a refuzat să comenteze cifrele, adăugând că problema va fi discutată în cadrul întâlnirii. Un oficial NATO a confirmat că alianţa „stabileşte noi obiective de capacitate ambiţioase pentru Aliaţi”.

Până acum, Germania s-a angajat să furnizeze NATO 10 brigăzi de aproximativ 5.000 de militari fiecare până în 2030, anunţă Stars and Stripes. Germania are în prezent nouă brigăzi, inclusiv cea din Lituania. În aceste condiţii, armata germană ar trebui să-şi crească numărul de militarii cu cel puţin şapte brigăzi – 40.000 militari - pentru a păstra o bază pentru rotirea trupelor şi nevoile interne.

Câţi militari pune România la dispoziţia NATO

Forţele Terestre ale României au două comandamente de divizii, la Buzău şi Cluj, şi un comandament de divizie multinaţională la Bucureşti, care va prelua comanda forţelor străine ce vor veni să ne ajute la apărarea teritoriului.

Fiecare divizie ar trebui să aibă patru brigăzi - trei de infanterie şi una de vânători de munte – alături de regimente de artilerie şi apărare antiaeriană.

De altfel şi în Cartea Albă a Apărării sunt trecute la ambiţia Forţelor Terestre ale României existenţa a opt brigăzi de manevră.

Tot în documentul menţionat mai sus, se arată că pentru apărarea teritoriului naţional Armata va forma o „grupare de forţe întrunită, constituită, iniţial, dintr-un corp de armată, sprijinit corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale, capabilităţi de apărare cibernetică, forţe de sprijin logistic şi de comunicaţii şi informatică”. Practic este toată structura de forţe activă a MApN, corpul respectiv fiind format din cele două divizii.

Referitor la contribuţia la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, tot Cartea Albă a Apărării stipulează contribuiţia ţării noastre la „planificarea, organizarea şi executarea operaţiei de descurajare sau de apărare colectivă în cadrul NATO, cu o grupare de forţe de valoare cel mult divizie, sprijinită corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale şi capabilităţi de apărare cibernetică”.

Dacă România dă acum o divizie, adică patru brigăzi, va trebui să crească acest număr cu încă trei brigăzi, conform planurilor care vor fi dezbătute săptămâna viitoare la NATO.

O altă problemă avută de armata română este faptul că o brigadă germană are 4-5.000 de militari, funcţie de tipul ei, în timp ce o brigadă română are în jur de 2.000 de militari.

În aceste condiţii, cea mai simplă măsură ar fi înfiinţarea unei noi divizii, cu patru brigăzi de manevră, care cel mai probabil ar trebui să aibă aria de responsabilitate regiunea Moldova.

De altfel, chiar ministrul Apărării, Angel Tîşvăr, a subliniat în repetate rânduri că armata ar avea nevoie de 120.000 de militari, faţă de 75.000 de funcţii câte sunt acum, adică o creştere de 45.000 de militari.