NATO simulează apărarea României, dar fără drone kamikaze

Cel puţin în imaginile transmise pe reţelele de socializare nu am văzut decât drone care obţin imagini de pe câmpul de luptă, dar nu şi kamikaze. Aproximativ 4.000 de militari şi 913 de mijloace tehnice din 10 state aliate (Belgia, Bulgaria, Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România şi Spania) au participat, în această lună, la acest amplu exerciţiu aliat, desfăşurat în poligoanele din Smârdan, Cincu, Capu Midia, Bogata şi Frecăţei.

Pentru a folosi drone FPV, armatele NATO trebuie să creeze centre speciale de instruire a militarilor în acest gen de război. Rusia şi Ucraina au înfiinţat a patra categorie de forţe, cea a sistemelor dirijate şi autonome, cu obiectivul ca în fiecare subunitate, până la nivel de grupă, să existe un militar specializat în dirijarea dronelor FPV, pentru a acoperi toată linia frontului.

Polonia achiziţionează pentru armată mii de drone de dimensiuni mici şi 10.000 drone cu rază mai mare de 200 km din variantele Warmate. Referitor la România, vorbeşte doar Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, despre producţia de drone de la Carfil, dar MapN nu a lansat încă nicio licitaţie şi nici nu a detaliat un plan pentru introducerea dronelor de luptă kamikaze.

Ucraina şi Rusia folosesc tot mai rar dronele de tipul MALE (medium-altitude long-endurance), precum Bayraktar, cumpărate şi de România, în schimb ambele s-au specializat foarte mult pe dronele FPV cu rază mică şi dronele kamikaze cu rază mare precum Shahed. Deoarece dronele Bayraktar sunt uşor de doborât în spaţiul aerian controlat de Rusia, Ucraina se bazează pe informaţii satelitare pentru a stabili ţintele sistemului de artilerie HIMARS.

Rusia conduce la capitolul drone cu rază mare, lansează peste 100 pe zi de tipul Shahed-136/Geran-2, iar referitor la dronele FPV, acum la modă sunt cele dirijate prin fibră optică, imposibil de bruiat.

În Ucraina, de exemplu, peste 60 la sută dintre ţinte sunt distruse de drone, conform unei declaraţii a generalului Mihailo Drapati. Rusia a dezvoltat şi drone autonome care îşi aleg singure ţintele, fiind deja primul caz în care un algoritm a decis singur uciderea unei fiinţe umane.

În afară de celebrele drone Shahed-136, care au o rază de acţiune de 2.000 km şi transportă 90 kg de explozibil, în războiul din Ucraina se folosesc milioane de drone mici, de tipul FPV. Ucraina, de exemplu, a anunţat că anul acesta va distribui armatei în jur de 5 milioane de astfel de drone, cu raza de acţiune până în 40 km, după ce anul trecut numărul a fost de 2 milioane. Rusia chiar foloseşte dronele într-un număr şi mai mare.

Noul comandant al Forţelor Terestre din Rusia, generalul Andrei Mordvicev, este, de asemenea, un expert şi un adept al folosirii dronelor în luptă. E drept, că acesta a declarat şi faptul că războiul din Ucraina este de tranziţie şi urmează „marşul prin Europa”.

Aflat la absolvirea de la Academia West Point, Donald Trump a declarant că Forţele Terestre ale SUA „studiază activ experienţa în folosirea dronelor în conflictul din Ucraina”.

România este ţara cea mai apropiată de conflictul din Ucraina, dronele şi rachetele ruseşti nu apar doar pe radarele armatei române, dar se mai şi prăbuşesc pe la Galaţi sau Tulcea, aşa că este greu de explicat de ce Ministerul român al Apărării nu a adoptat o strategie de folosire a dronelor kamikaze.

O dronă FPV costă maxim câteva mii de euro, dar poate distruge cu uşurinţă un tanc sau orice alt blindat. Săptămâna trecută, Rusia a distribuit imagini cu o astfel de dronă care a scos din luptă un lansator HIMARS al armatei Ucrainei.

Dacă în 2022, Zelenski cerea aliaţilor tancuri, acum nu mai auzim nimic despre blindate. Tancurile Abrams, cumpărate şi de România, au fost retrase de pe linia frontului şi sunt folosite mai mult la trageri indirecte.

Pentru a evita dronele ucrainene, unităţile de asalt ruseşti sunt dotate cu motociclete, astfel că o dronă nu poate ucide mai mult de un militar.

Un avantaj major al dronelor este creşterea distanţei de lovire. Un puşcaş poate trage la 500 de metri, un tanc la 5 km, dar o dronă loveşte obiective şi la 20-40 km în spatele frontului, la fel ca artileria.

Toate lecţiile învăţate din războiul din Ucraina încep cu folosirea la scară largă a dronelor. În aceste condiţii, nu are rost să consumi resurse să te antrenezi pe scenariii de dinainte de conflictul din Ucraina, în care blindatele erau considerate armele cele mai eficiente pe linia frontului.