NATO – de la tensiunile actuale la decizii importante pentru viitorul relaţiei transatlantice | Gheorghe Tibil, corespondenţă de la Bruxelles

Cu o sarcină din ce în ce mai dificilă legată de menţinerea unităţii Alianţei, Stoltenberg a recunoscut că NATO se confruntă cu provocări interne serioase, dar a exprimat încrederea că această criză politică în creştere din sânul organizaţiei poate fi depăşită prin discuţiile şi consultările ce se desfăşoară regulat în cadrul NATO. În opinia Secretarului general, întrebările cu privire la soliditatea relaţiei trans-atlantice au un fundament real. Într-adevăr, „există diferenţe între aliaţi cu privire la o serie de dosare internaţionale importante, cum ar fi comerţul, schimbările cliamtice, acordul nuclear iranian şi, mai recent, criza din nord-estul Siriei. Disputele dintre aliaţi nu sunt noi dar, în pofida acestora, NATO a devenit tot mai puternic în ultimii 70 de ani", a spus el.

În cadrul conferinţelor de presă susţinute în contextul reuniunii, atât secretarul general NATO cât şi secretarul de stat american Mike Pompeo au reacţionat la provocarea lansată de preşedintele francez, prin accentuarea rolului esenţial al NATO ca unică platformă de interacţiune şi cooperare între Europa şi America de Nord. Presat să abordeze subiectul consecinţelor criticilor dure ale preşedintelui Macron pe subiectul paraliziei politice a NATO, Stoltenberg a spus că cea mai bună modalitate de a rezolva diferenţele „este să stai jos, să le discuţi şi să înţelegi pe deplin mesajele şi motivaţiile interlocutorului”. El a subliniat că lumea are nevoie de „instituţii multilaterale puternice precum NATO şi, prin urmare, ar trebui să consolidăm Alianţa, nu s-o slăbim” şi a avertizat că „dacă distanţăm Europa de America de Nord, vulnerabilizăm NATO, afectând în acelaşi timp şi coeziunea Europei”. Mai mult, a accentuat faptul că „unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică.” Pentru a clarifica poziţiile leadershipului francez faţă de NATO, Stoltenberg a anunţat că se va întâlni cu preşedintele Macron, la Paris, în data de 28 noiembrie, cu doar câteva zile înainte de evenimentul de nivel înalt de la Londra prin care se marchează 70 de ani de existenţă a Alianţei.

Ca răspuns la presiunea liderului de la Paris în direcţia consolidării apărării europene, Stoltenberg a readus în discuţie subiectul iniţiativelor specifice de pe agenda UE, reiterând suportul general pentru consolidarea pilonului european al NATO. A precizat că „sprijină eforturile UE în domeniul apărării, dar nu ca o alternativă la NATO, ca un înlocuitor al Alianţei, ci ca dezvoltări complementare faţă de procesele şi dezvoltările aliate.”  Pe acelaşi subiect, Germania a confirmat poziţionarea în tabăra celor care sprijină unitatea NATO şi legătura transatlantică. În contextul ministerialei, ministrul german de externe, Heiko Maas, a propus crearea unui „grup de experţi” pentru revigorarea gândirii politice a NATO şi consolidarea relaţiilor transatlantice, în general. O propunere în aceaşi direcţie a formulat şi ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, urmând ca în peroada imediat următoare să se decidă demersurile care vor fi adoptate la nivelul Alianţei.

Agenda miniştrilor de externe s-a concentrat pe principalele subiecte ce vor fi discutate la Londra, sub imperativul de adaptare şi consolidare a Alianţei pentru a răspunde cât mai eficient la provocările tot mai complexe şi imprevizibile din actualul mediu internaţional de securitate. În contextul în care adversarii potenţiali (în special Rusia şi China) dezvoltă, testează şi operaţionalizează tehnologii sofisticate care pot ameninţa accesul aliaţilor şi libertatea de a opera în spaţiul cosmic, miniştrii au decis declararea spaţiului al cincilea domeniu operaţional al NATO, pe lângă domeniile terestru, maritim, aerian şi cyber. În acest context, Stoltenberg a accentuat importanţa accesului aliaţilor la serviciile, produsele şi capabilităţile spaţiale atât din perspectiva operaţiilor şi misiunilor proprii, cât şi pentru o descurajare şi apărare aliată coerentă. A insistat asupra faptului că acest lucru nu implică militarizarea de către NATO a spaţiului cosmic, prin dislocarea de arme, precizând că Alianţa nu are nicio intenţie de a deveni un actor spaţial autonom şi va evita duplicarea eforturilor naţionale ale aliaţilor în acest domeniu.  

Partajarea echitabilă a responsabilităţilor (burden sharing) rămâne prioritară pe agenda politică a liderilor NATO, inclusiv pentru reuniunea de la Londra. Subiectul a fost abordat şi de miniştri de externe, iar Secretarul general a informat despre progresul realizat în domeniu în ultimii cinci ani de creştere reală a bugetelor de apărare, fapt care va conduce la o suplimentare a alocaţiilor pentru apărare pentru statele europene aliate şi Canada de 100 de miliarde de dolari, până la sfârşitul anului viitor. Până la Londra, pe baza datelor transmise de fiecare stat, va fi finalizat un raport centralizat cu eforturile făcute de aliaţi în acest domeniu. În acest context, România îşi menţine angajamentul pentru partajarea echitabilă a responsabilităţilor, confirmând continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare şi participarea consistentă la capabilităţile, misiunile şi operaţiile Alianţei. Rămâne de urmărit, la încheierea anului, dacă angajamentul asumat se va regăsi în execuţia bugetară efectivă sau vor fi invocate, ca în anii trecuţi, diferite argumente pentru a explica ratarea ţintei de 2%.

Un subiect ce continuă să provoace unele disensiuni în Alianţă îl reprezintă China. Date fiind interesele comerciale consistente ale unor state europene şi dependenţa acestora faţă de investiţiile chineze, apelul repetat al autorităţilor americane de a evalua, în context aliat, riscurile generate de creşterea tehnologică şi militară a Beijingului este recepţionat cu rezerve în unele capitale aliate. Şi de această dată, secretarul de stat Pompeo a scos în evidenţă potenţialele ameninţări pe care viziunea totalitară a Partidul Comunist Chinez le generează pentru securitatea globală şi a solicitat aliaţilor să contribuie la consolidarea unităţii NATO („cel mai strategic parteneriat al SUA din istorie”) şi să rămână angajaţi ferm în asigurarea libertăţii Europei şi a comunităţii euro-atlantice.

Alte decizii importante adoptate de miniştri de externe au vizat consolidarea rolului Alianţei în domeniul securităţii energetice şi un plan de acţiune actualizat pentru creşterea rolului NATO în lupta împotriva terorismului.

Din perspectiva intereselor strategice ale României, reuniunea a reprezentat o ocazie specială pentru susţinerea acţiunilor necesare consolidării rolului NATO în regiunea Mării Negre, inclusiv prin întărirea prezenţei înaintate în partea de sud a Flancului Estic. În acest sens, ministrul român de externe a subliniat importanţa implementării Pachetului aliat privind Marea Neagră, adoptat de miniştrii de externe aliaţi în luna aprilie a acestui an, la Washington, atât în reuniunea propriu-zisă, cât şi în întâlnirea bilaterală pe care a avut-o cu secretarul de stat american, Mike Pompeo. De menţionat că nevoia de concentrare a atenţiei NATO pe acestă zonă a fost confirmată şi de abordarea subiectului în cadrul reuniunii, în sensul evaluării stadiului punerii în aplicare a pachetului adoptat în luna aprilie, pe principalele dimensiuni ale acestuia – pregătirea forţelor maritime, creşterea programului de exerciţii cu implicarea grupurilor navale aliate, schimbul de informaţii şi misiuni de poliţie aeriană ale aliaţilor în regiunea Mării Negre.