15 mai 2024

Mulţi vorbesc de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dar acest lucru nu ar ajuta la apărarea României. Pe lângă faptul că ar fi o misiune imposibilă, nu are sens să treci la un serviciu militar obligatoriu, când armata de profesionişti are încă multe lipsuri

Florin Jipa

Mulţi vorbesc de reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România, dar acest lucru nu ar ajuta la apărarea României. Chiar şi Nicolae Ciucă, care spunea în mai 2023, la conferinţa Black Sea and Balkans Forum, pe când era premier, că s-a dus era armatelor mici, tehnologizate şi trebuie „să se revină la armate de masă”, acum se declară împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu şi a precizat că „nu avem pregătită infrastructura necesară ca în următorii doi ani de zile să putem să trecem la o astfel de decizie.”

Sursă foto: MApN

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar rezolva problema rezervei operaţionale, dar ar fi o misiune imposibilă pentru Armata României. MApN nu are cazărmi adecvate pentru viitoarele centre de instruire, nu are locuri de antrenament după ce acestea au fost cedate administraţiilor locale, nu ar găsi instructori în condiţiile în care aproximativ 30 la sută din funcţiile din armată nu sunt încadrate şi nu ar avea nici tehnică pentru instruire.

Să ai în tabelele de la centrele de mobilizare numele a sute de mii de români din rezerva operaţională nu înseamnă că dispui de o forţă militară, dacă aceşti oameni nu au pregătirea necesară şi tehnică modernă din prima zi de luptă după ce i-ai mobilizat şi i-ai instruit pentru front.

De altfel, nu toate popoarele se pot baza pe armate de conscripţi, cum fac, de exemplu, Suedia şi Israelul. Rusia a fost nevoită după prima lună de război în Ucraina să renunţe la toţi militarii conscripţi, din cauza pierderilor foarte mari. De asemenea, comandanţii ruşi s-au plâns de pregătirea şi voinţa de luptă a rezerviştilor militari, din rândul lor fiind şi cele mai multe dezertări.

În Suedia este serviciu militar obligatoriu, dar acolo unităţile de rezervişti au echipamente separate, la fel de moderne ca cele ale militarilor în activitate. În comparaţie cu România, dar şi cu alte ţări europene, suedezii sunt interesaţi de serviciul militar. În 2022, după lansarea agresiunii Rusiei în Ucraina, numărul de cereri pentru Garda naţională a crescut cu 700% faţă de anul anterior, conform lui Magnus Lüning, comandantul Regiunii Militare Centrale. Să ne aducem aminte că în România, în aceeaşi perioadă, au crescut cozile la paşapoarte. 

Cele mai mari probleme ale Armatei României în acest moment sunt lipsa tehnicii, lipsa militarilor profesionişti şi tactici neadaptate la lecţiile învăţate din războiul din Ucraina, unde dronele FPV sunt folosite acum pe scară largă.

Nu are sens să treci la un serviciu militar obligatoriu, când armata de profesionişti are încă multe lipsuri. Forţele Terestre au opt brigăzi şi în zece ani a fost dotată doar una cu blindate moderne. O situaţie chiar mai gravă este la tancuri, artilerie, sprijinul de foc cu aviaţia. Forţele Aeriene, de mai bine de zece ani, au reuşit să se doteze cu o singură escadrilă de F-16, au primit primul sistem PATRIOT în 2020, dar au tras o singură rachetă, şi alte trei sisteme primite în 2023 nu au fost încă operaţionalizate. La Forţele Navale situaţia este şi mai dificilă, nicio navă de luptă nu a fost cumpărată sau modernizată în ultimele decenii. Pe ce să se antreneze militarii din serviciul obligatoriu? Fără tehnică şi tactici moderne, militarii conscripţi ar fi trimişi la moarte, nu la victorie.

Dar, de departe, cel mai mult trebuie analizată eficienţa serviciului militar obligatoriu în România. Să introduci aproape 200.000 de militari pe an în armată, ai nevoie de resurse colosale pentru echipare, cazare, hrană, instruire etc. Toţi aceşti bani ar trebui luaţi de la componenta operaţională, care oricum nu stă bine la finanţare.

Cred că cea mai mare atenţie trebuie îndreptată în acest moment pe punerea la punct a armatei actuale de militari profesionişti şi adaptarea concepţiei de dotare şi pregătire a acesteia pe lecţiile învăţate din războiul din Ucraina, unde dronele sunt folosite pe scară largă.