01 iulie 2020

Mozambic – un nou „Califat” sau doar propagandă?

Sorin Butiri

În 2018, când organizaţia teroristă „Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL) a început să piardă teritorii din „califatul” din Siria şi Irak, conducerea organizaţiei şi-a schimbat strategia de acţiune bazându-se în principal pe supravieţuirea aşa numitelor „provincii” (wilayat) pentru a-şi menţine capacitatea operaţională şi imaginea la nivel mondial. Deşi noua strategie nu a avut rezultatul scontat în Afganistan şi Asia de Sud-Est, Africa s-a dovedit a fi singurul teritoriu în care SIIL ar putea funcţiona, aşa cum a făcut-o în Siria şi Irak. Dacă SIIL va prospera în diferite părţi ale Africii, visul „califatului” va rămâne în viaţă.

Sursă foto: Profi Media

Oportunităţi şi provocări ale SIIL în Africa

În Africa, cele mai importante trei grupuri afiliate SIIL sunt:

• Statul Islamic din Vestul Africii (ISWAP – Islamic State West Africa Provice) activ în Nigeria, Niger, Ciad, Camerun, Burkina Faso şi Mali;

• Statul Islamic din Africa Centrală (ISCAP) activ în Republica Democrată Congo şi Mozambic;

• Statul Islamic din Sinai (Egipt).

Pe parcursul ultimului an, conducerea centrală a SIIL nu a furnizat doar instruire, finanţare şi îndrumare ideologică grupurilor afiliate din Africa sub-sahariană, dar a transformat şi reorganizat ISWAP şi ISCAP. Deşi SIIL controlează sub 1% din teritoriul african, practic toate ţările africane se tem de acţiunile de recrutare şi de atentatele executate de grupurile afiliate SIIL. Printre aceste ţări se numără şi Senegalul, ai cărui cetăţeni au luptat alături de Boko Haram în Nigeria şi alături de SIIL în Libia în 2014-2015, dar şi Sudanul, Gambia şi Guinea-Bissau ai căror cetăţeni au luptat alături de AQIM (Al-Qaida in Islamic Maghreb).

La fel cum ISWAP s-a extins din Nigeria şi Mali către Camerun, Niger, Ciad, Burkina Faso şi nordul Beninului, elemente din cadrul ISCAP se apropie deja de graniţele Ugandei şi Tanzaniei. Este probabil ca într-o zi depăşirea graniţelor celor două state să fie depăşite şi, astfel, să devenim martorii unor atacuri teroriste, marca SIIL în aceste ţări. Dacă extinderea SIIL în Africa de Est va creşte, este probabil să asistăm la o reacţie din partea Al-Shabaab (grup afiliat AQ) fie prin extinderea acţiunilor către vestul Africii, fie prin activarea unor grupuri fidele din teritoriile controlate de grupurile afiliate SIIL. Această posibilă evoluţie este generată şi de conflictul deschis dintre ISWAP şi JNIM (Jama’a Nusrat al Islam wa al Muslimeen), afiliat AQ declanşat la începutul lunii mai a.c.

 

O estimare care poate deveni realitate

Aşa cum afirmam la începutul acestui an, ”activităţile grupurilor salafist - jihadiste din Africa de Vest, în special din Sahel (care include teritorii din Mali, Niger şi Burkina Faso), dar nu numai, sunt în creştere. Atât grupurile afiliate Al-Qaida (AQ), cât şi cele afiliate SIIL, sunt din ce în ce mai letale şi mai active, ambele urmărind stabilirea controlului unei zone cât mai mari din această regiune care le oferă atât adăpost, cât şi surse de finanţare. Mai mult decât atât, recentele dispute dintre grupurile afiliate organizaţiilor teroriste ”Statul Islamic din Irak şi Levant” şi Al-Qaida pot pune în pericol micii şi fragilii paşi făcuţi în direcţia securităţii şi stabilităţii în Sahel. În aceste condiţii, este de aşteptat ca grupurile salafist - jihadiste active în regiune să înfiinţeze, pe parcursul acestui an, ”instituţii de guvernare” în zona tri-frontalieră din Sahel”.

O declaraţie în acest sens a făcut şi comandantul Comandamentului SUA pentru Africa (US AFRICOM), gl. Stephen Townsend. Acesta a afirmat: ”cred că problemele care se manifestă din Africa de Vest se vor manifesta în Europa înainte de a se manifesta în SUA. Dar cred că, dacă SIIL sau Al-Qaida vor înfiinţa un nou califat, îl vor face cu siguranţă în Africa de Vest”.

 

Mozambic – o situaţie de tip ”win-win”

Timp de mai bine de doi ani, un mic grup islamist a atacat sate izolate, autobuze dar şi forţele de securitate mozambicane care au fost trimise în zonă pentru a pune capăt acestor acte violente. Acţiunile acestui grup s-au soldat, până în prezent, cu peste 700 de oameni ucişi şi cu refugierea a peste 200.000. Începând cu mijlocul lunii martie acţiunile grupului s-au intensificat, iar la începutul lunii aprilie grupul, care a terorizat nordul Mozambicului de mai bine de doi ani, a devenit brusc mai ”vizibil”, declarând în mod deschis obiectivul de a transforma regiunea bogată în gaze într-un ”califat”.

Dacă până la anunţ, identitatea membrilor grupului era neclară, iar intenţiile lor necunoscute, după anunţ, aceştia au realizat postări media fără a mai avea feţele acoperite şi au afirmat că ”Nu dorim un guvern din necredincioşi, vrem un guvern de la Allah”.

În publicaţiile sale săptămânale organizaţia ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL) îi consideră pe membrii grupului „soldaţi ai califatului”. În realitate, în rândul populaţiei, aceştia sunt cunoscuţi ca ”al-Shabab”, deşi nu au legături cu grupul salafisto-jihadist, cu acelaşi nume, care acţionează în Somalia. Grupul mai este cunoscut în rândul localnicilor şi sub numele de Ahlu Sunnah Wal Jammah (ASWJ). Dar care este legătura dintre SIIL şi ASWJ?

Două evenimente recente pot fi folosite ca argumente. Este vorba de două filmuleţe. Primul a fost realizat pe timpul atacului asupra oraşului Mocimboa da Praia, care a fost cucerit de ASWJ la 24 martie. Cel de al doilea filmuleţ a fost realizat două zile mai târziu pe timpul atacului asupra oraşului Quissanga. Ambele filmuleţe, care indică o schimbare a strategiei de acţiune a grupului amintit, au fost preluate de braţul media (agenţia de ştiri Amaq) al SIIL.

Dar există puţine dovezi care să ne permită să afirmăm că SIIL furnizează sau antrenează direct ASWJ. Această afirmaţie se bazează şi pe faptul că ASWJ acţionează în regiunea Cabo Delgado încă din 2017, deci cu mult înainte ca SIIL să ia notă de activitatea ASWJ.

Cel mai probabil această schimbare de atitudine a grupului poate fi pusă pe seama faptului că o parte din rezidenţii din Cabo Delgado au finalizat studii religioase alături de clericii radicali şi adepţii lor din Kenya, Tanzania, Sudan, Arabia Saudită, Libia şi Algeria.

Relaţia dintre SIIL şi ASWJ poate fi catalogată ca o afacere de tip ”win-win”. Preluarea filmuleţelor de către ”agenţia de ştiri Amaq” a SIIL nu poate fi interpretată decât ca exploatarea unei oportunităţi. ASWJ primeşte recunoaştere pe plan mondial în rândul grupurilor salafist-jihadiste, iar SIIL menţine viu visul ”califatului”.

Dar de unde provine şi ce alimentează această insurgenţă a ASWJ, cu conotaţii salafisto-jihadiste?

Evoluţia ASWJ este cumva similară cu apariţia lui grupului terorist ”Boko Haram” în nordul Nigerului, un grup marginalizat care a exploatat nemulţumirile locale, terorizând multe comunităţi, dar oferind şi o alternativă tinerilor şomeri frustraţi de un stat corupt şi neglijent.

Într-un clip video postat de ASWJ şi care a circulat pe WhatsApp în Mozambic, unul din membrii grupului afirmă că ”ocuparea oraşelor se face pentru a arăta guvernului că acţionează într-o manieră greşită. Îi umileşte pe săraci şi dă câştig de cauză celor bogaţi”.

În ciuda resurselor naturale vaste şi a unuia dintre cele mai mari câmpuri offshore de gaz, estimat la 50 de miliarde de dolari, provincia Cabo Delgado, majoritar musulmană, este una dintre cele mai sărace din Mozambic, cu rate mari de şomaj şi analfabetism.

Răspunsul guvernului la acţiunile iniţiale ale ASWJ a fost dur. Forţele de securitate mozambicane au intervenit brutal împotriva populaţiei, inclusiv prin tortură, în condiţiile în care există o ură sau o discriminare a musulmanilor, aceştia fiind consideraţi în rândul populaţiei Mozambicului ca cetăţeni ” de mâna a doua”. Ulterior, guvernul a blocat accesul jurnaliştilor în regiune şi a angajat mercenari din diverse ţări. Toate aceste acţiuni au eşuat în tentativa lor de a pune capăt acţiunilor ASWJ.

În concluzie putem afirma că legăturile dintre ASWJ şi SIIL nu pot fi probate în momentul de faţă, dar că ambele entităţi încearcă să profite una de cealaltă, ASWJ pentru notorietate şi sprijin financiar, iar SIIL pentru menţinerea vie a visului ”califatului”.

În ceea ce priveşte soluţia conflictului din Mozambic, aceasta constă într-o bună guvernare, o campanie de reducere a islamofobiei şi o încercare transparentă de a soluţiona nemulţumirile economice şi sociale, inclusiv accesul echitabil la terenuri, locuri de muncă şi o cotă din veniturile realizate din exploatarea zăcămintelor de gaz.