17 septembrie 2020

Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot

Florin Jipa

Primul sistem de rachete sol-aer PATRIOT este recepţionat astăzi printr-o ceremonie la care participă oficiali militari şi civili, la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigadă Ion Bungescu”, de la Capu Midia, judeţul Constanţa.

Sursă foto: Mediafax

Sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare a sosit în România în luna august, a trecut prin testarea de acceptanţă şi acum intră în dotarea Forţelor Aeriene Române.

Este pentru prima dată când România se dotează cu un sistem modern antiaerian cu bătaie mare, cu capacitatea de a distruge aeronave, rachete balistice şi de croazieră, dar şi drone. Celelalte sisteme antiaeriene, care au bătaie mică sau medie, sunt vechi, multe din perioada războiului rece.

Astfel, Armata României îşi creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

 

Sistemele Patriot acoperă o lacună a apărării antiaeriene româneşti

România are în acest moment lacune serioase în apărarea antiaeriană, iar sistemele PATRIOT adaugă o capacitate de apărare antiaeriană esenţială, menită să continue semnificativ la apărarea colectivă în cadrul NATO.

PATRIOT vor proteja obiectivele strategice şi vor descurajarea un eventual atac.

După anexarea ilegală a Crimeei, Rusia a militarizat peninsula care a devenit un avanpost al armatei ruse, conform ministrului ucrainean al Apărării, Andriy Taran.

Acesta a declarat, în cadrul unei conferinţe susţinute la Bucureşti, că în numai o salvă, Flota rusă de la Marea Neagră poate trage 84 de rachete Kaliber ce pot lovi ţinte din Europa Centrală şi de Est.

Sistemul Patriot este în dotarea a 16 ţări (14 au achiziţionat sisteme noi, iar două second-hand), a fost testat şi perfecţionat în luptă de-a lungul a peste 20 de ani de când se află în serviciu operaţional, iar cinci ţări au executat  cu succes misiuni de luptă cu el. Din anul 2015 până în prezent, peste 100 de rachete balistice tactice au fost interceptate cu succes.

 

Achiziţia sistemelor PATRIOT, cea mai scumpă din istoria României, s-a realizat fără offset sau compensaţii financiare

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. Documentul prevede atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă, respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special, pentru suma de aproximativ 4 miliarde de euro, cu TVA.

Legea nu prevede expres ca o parte din bani să fie folosiţi în industria naţională prin offset sau alte compensaţii financiare.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin.

România a semnat contracte de peste 7 miliarde de euro pentru achiziţii de echipamente militare, iar anul acesta, pe lângă sistemul de rachete Patriot, se va recepţiona şi primul lot de 36 de transportoare Piranha 5 (contract de 1 miliard de euro cu TVA), urmând ca în viitorul apropiat Forţele Terestre Române să primească şi primul sistem HIMARS (contract de 1,5 miliarde euro cu TVA). România operează şi o escadrilă de avioane F-16, compusă din 17 aparate, achiziţionate din Portugalia, pentru care a plătit aproximativ 1 miliard de euro.

 

Armata are ambiţii mari de achiziţii militare, de peste 5 miliarde de euro. Accentul se pune pe sistemele antiaeriene portabile şi pe cele cu rază mică şi foarte mica

Ministerul Apărării Naţionale are în plan achiziţia mai multor sisteme de luptă în viitorul apropiat, conform unui draft de document prin care se cere acceptul Parlamentului pentru achiziţii mai mari de 100 de milioane de euro.

Accentul se pune pe achiziţia sistemelor de apărare antiaeriană portabile, dar şi a celor cu rază mică şi foarte mică

Astfel, MApN intenţionează să cumpere 27 de sisteme integrate de apărare antiaeriană SHORAD/VSHORAD (cu rază scurtă şi foarte scurtă) pentru care estimează un cost de 2,7 miliarde de euro, fără TVA.

Potrivit angajamentelor internaţionale, un număr de sisteme vor fi integrate într-un sistem de comandă-control aliat care să permită acţiuni în mediul internaţional.

Ministerul Apărării doreşte să achiziţioneze şi 138 de sisteme portabile de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată – rază foarte scurtă de acţiune MANPAD, la un cost estimat de 307 milioane de euro fără TVA.

Instituţia militară vrea să se doteze şi cu drone, mai precis cu 7 sisteme aeriene fără pilot, tactic-operative, clasa a II-a UAS-TO, pentru care estimează un cost de 276,7 milioane de euro, fără TVA.

Sistemele de avioane fără echipaj la bord ar intra în dotarea Direcţiei generale de informaţii a apărării, fiind necesare pentru asigurarea sprijinului informativ în timp real în medii ostile. Acestea vor putea fi folosite în misiuni de supraveghere, cercetare, identificare ţinte şi căutare-salvare.

După ce a anunţat că renunţă la licitaţia pentru bateriile de coastă, MApN vrea să achiziţioneze prin procedură guvern la guvern, fără competiţie, un complet cu 3 instalaţii mobile de rachete antinavă, pentru 200 de milioane de euro, fără TVA. Respectivele platforme ar descoperi, identifica şi distruge ţintele navale de suprafaţă prin intermediul rachetelor antinavă.

Forţele Navale Române au identificat singurul sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă modern şi testat de forţe navale aliate, ca fiind cel bazat pe racheta Naval Strike Missile, dezvoltate de companiile Kongsberg şi Raytheon.

Ministerul Apărării Naţionale doreşte şi revitalizarea şi modernizarea tuturor celor 20 de avioane la configuraţia IAR – 99 Super Şoim, la un cost estimat de 100 milioane de euro, fără TVA. Aeronavele vor fi folosite pentru pregătirea piloţilor să zboare pe avioanele din generaţia a 4-a, F-16.

La jumătatea lunii august, a fost semnat un contract pentru primele 10 aeronave, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, care are o durată de patru ani.

MApN speră ca anul acesta să semneze şi contractul de aproximativ 1,5 miliade de euro pentru achiziţia a patru corvete şi modernizarea a două fregate. Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, la jumătatea lunii iulie, solicitarea companiei olandeze Damen care a intentat proces Ministerului Apărării Naţionale prin care cerea anularea procedurii de atribuire a contractului asociaţiei de firme Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa.

Cu toate acestea, MApN a anunţat că va semna contractul doar după finalizarea tuturor celor trei procese care încă se află pe rol.