Mişcările salafist-jihadiste din Africa - O ameninţare pe termen mediu
Monitorul Apărării şi SecurităţiiForţele militare americane l-au ucis pe Abu Bakr al-Baghdadi, liderul aşa-numitului Califat al Statului Islamic din Irak şi Levant, în nord-vestul Siriei, pe 26 octombrie. Moartea lui al-Baghdadi este o lovitură semnificativă, dar nu decisivă pentru ”organizaţia mamă” şi ”filialele” acesteia. Grupurile salafist-jihadiste afiliate Statului Islamic din Irak şi Levant din Africa vor continua să profite de oportunităţile oferite de regiunile afectate de instabilitate, conflict şi guvernare precară.

Situaţia la nivelul continentului
Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL) continuă acţiunile sale ofensive şi contra-ofensive în mai multe regiuni din Africa, deoarece condiţiile care au permis ascensiunea sa sunt încă prezente. Mişcarea salafist-jihadistă, care include SIIL, Al-Qaida şi alte grupuri mai mici şi persoane simpatizante ideologic, continuă să îşi facă simţită prezenţa nu neapărat prin controlul unor zone, ci prin stabilirea unor conexiuni durabile cu populaţia vulnerabilizată de eşecurile unor guverne şi de violenţă. Această stare de fapt nu face decât să consolideze mişcarea salafist-jihadistă pe continentul african, în ciuda eforturilor depuse de unele state occidentale alături de partenerii lor locali.
În partea de nord a continentului, gruparea SIIL este prezentă în Sinai (Egipt) şi Libia, iar în Algeria sunt prezente elemente de structură ”adormite”. În partea de vest a Africii, avem structuri ale SIIL, conectate între ele şi active în mai multe ţări: Nigeria, Niger, Mali, Burkina Faso, Ciad şi Camerun. În partea central-continentală, SIIL este prezentă în Congo şi Mozambic, iar în est în Somalia.
Din punct de vedere al intensităţii activităţii grupurilor salafist-jihadiste, în primul rând avem statele afectate puternic: Mali, Burkina Faso, Nigeria, Libia şi Somalia. O activitate mai redusă, dar totuşi semnificativă a grupurilor salafist-jihadiste este semnalată în Algeria, Tunisia, Egipt (mai puţin Peninsula Sinai), Niger, Ciad, Camerun, Congo, Kenya şi Mozambic. O activitate sporadică este semnalată în Mauritania, Cote d’Ivoire, Benin, Togo, Ghana, Uganda, Tanzania şi Etiopia. Teritoriul Sudanului este folosit mai mult pentru tranzitul resursei umane şi materiale.
Grupurile salafist-jihadiste, inclusiv afiliaţii al-Qaida şi SIIL, sunt în ofensivă în Burkina Faso, în contra-ofensivă în Libia şi îşi menţin poziţiile si statutul dobândit în Mali, Somalia şi Nigeria. Cu toate acestea, condiţiile actuale din ultimele trei ţări favorizează creşterea activităţii salafist-jihadiste în următoarele 6-12 luni.
***
În concluzie putem afirma că grupurile salafist-jihadiste acţionează pe teritoriul continentului african în patru mari centre: Libia, Mali şi statele din proximitatea sa, Cornul Africii şi bazinul Lacului Ciad. Aceste epicentre de activitate sunt conectate în reţea, permiţând recrutarea, finanţarea şi perfecţionarea membrilor grupărilor salafist-jihadiste afiliate SIIL sau al-Qaida … sau amândoura, căci nemulţumirile indivizilor sunt multiple, iar dorinţa de răzbunare este mare. Aceste nemulţumiri ale populaţiei musulmane sunnite sunt alimentate de crizele şi lipsa de securitate personală cu care se confruntă zilnic şi care sunt materializate prin: război civil, violenţă comunitară, violenţă şi abuz din partea autorităţilor de stat.
Vestul Africii
Cea mai agresivă expansiune a grupurilor de orientare salafist-jihadistă are loc în partea de vest a Africii, pe măsură ce violenţa comunitară se răspândeşte, iar fragilitatea autorităţilor statelor se amplifică. Epicentrul acţiunilor grupurilor salafist-jihadiste este Mali. Iniţial active în nordul ţării, grupurile salafist-jihadiste şi-au extins aria de acţiune şi în centrul ţării, unde violenţa etnică a crescut. Burkina Faso se destabilizează rapid, pe măsură ce grupările salafist-jihadiste prind rădăcini în nordul şi estul ţării.
Amadou Koufa, liderul ”Macina Liberation Front”, dar şi un carismatic predicator continuă să fie figura centrală a grupurilor de orientare salafist-jihadistă. Acesta a reuşit unificarea mai multor grupuri pentru o cauză comună – contestarea actualului guvern malian.
***
Grupurile salafist-jihadiste care acţionează în vestul Africii vor continua să acţioneze pentru preluarea controlului în centrul Mali şi nordul Burkina Faso, unde pot stabili o guvernare proprie şi pot înfiinţa un stat (emirat, califat). Membrii grupurilor salafist-jihadiste vor viza poziţiile şi infrastructura militară din regiunea de frontieră dintre Mali şi Burkina Faso pentru a-şi asigura libertatea de mişcare. ”Macina Liberation Front” va acţiona pentru creşterea prezenţei în regiunea Koulikoro, dar va evita să intre în capitala Bamako pentru a evita o confruntare directă cu forţele guvernamentale care s-ar putea sfârşi cu eşecul proiectului său de formare a unui ”stat”.
Nordul Africii
Războiul civil din Libia a continuat să ofere oportunităţi de regrupare, recrutare, finanţare şi pregătire pentru grupurile salafist-jihadiste, în special pentru cele afiliate SIIL. Activităţile de recrutare desfăşurate de grupul afiliat SIIL din Libia au generat o acţiune aeriană a SUA în cursul lunii septembrie.
În Maroc şi Tunisia situaţia a rămas aproape neschimbată. Operaţiunile de combatere a terorismului au limitat capacitatea acţională a grupărilor salafist-jihadiste în cele două state. Cea mai recentă acţiune a avut loc în Maroc asupra unei celule teroriste care planificase un atentat în Casablanca.
***
Procesul de pace din Libia, desfăşurat sub egida ONU, este puţin probabil să reuşească, în condiţiile în care fracţiunile beligerante libiene şi susţinătorii străini rămân angajaţi în atingerea propriilor interese. În acest context, grupul afiliat SIIL din Libia îşi va concentra activitatea, în următoarele luni, pe refacerea capacităţii umane, slăbite în urma raidului aerian executat de SUA, în special în sud-vestul statului nord-african. Nu putem exclude posibilitatea ca SIIL-Libia să execute un atac în perioada imediat următoare pentru a-şi dovedi capacitatea operaţională şi pentru a pecetlui legământul făcut noului lider al SIIL, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurashi … sau cine o fi acela.
Criza politică din Algeria va concentra efortul forţelor de securitate din acest stat asupra manifestanţilor. Cu toate acestea, este puţin probabil ca pe timpul manifestaţiilor sau în afara acestora să fim martorii unui atentat terorist executat de un grup de orientare salafist-jihadistă.
În Maroc şi Tunisia, cel mai probabil grupurile sau simpatizanţii SIIL sau al-Qaida vor continua să încerce executarea unui atentat dar, la fel de probabil, acesta va fi foarte puţin sofisticat.
Estul Africii
”Filiala” al-Qaida din Somalia (al-Shabaab) continuă să reprezinte o ameninţare atât pentru Somalia, cât şi pentru Kenya şi Etiopia, mai ales în condiţiile în care o parte din statele care participă la misiunea de menţinere a păcii din cadrul Uniunii Africane (AMISOM) îşi retrag prematur forţele, înainte de retragerea planificată pentru anul 2021.
În acelaşi timp, al-Shabaab a început să folosească Mombasa, un port major din Kenya, ca hub operaţional. Celulele din Mombasa au încercat mai multe atentate în ultimele săptămâni (29 septembrie, 01 şi 29 octombrie). O listă recentă a celor mai căutaţi indivizi din Kenya indică faptul că o parte din planificatorii al-Shabaab provin din comunităţile din zonele de coastă ale Kenyei, mai degrabă decât din zonele populate de etnici somalezi. Acest fapt indică posibilitatea ca non-somalezii să joace un rol din ce în ce mai mare în grupul afiliat al-Qaida.
***
Cel mai probabil, în următoarea perioadă, al-Shabaab va încerca să îşi extindă acţiunile în Etiopia şi, în acelaşi timp, să accelereze procesul de radicalizare a comunităţilor musulmane din Kenya şi Etiopia, în scopul facilitării procesului de recrutare. În plan operaţional, este de aşteptat ca al-Shabaab să activeze o parte din celulele ”latente” în scopul executării unor atentate de dimensiuni reduse, dar care să hărţuiască forţele de securitate şi care să faciliteze executarea unui atac cu impact mediatic semnificativ în zona coastei kenyene.
În condiţiile retragerii contingentului din Djibouti din cadrul AMISOM, este de aşteptat ca misiunea Uniunii Africane în Somalia să nu execute acţiuni ofensive semnificative împotriva al-Shabaab în centrul Somaliei, permiţând astfel grupului afiliat al-Qaida să îşi menţină zonele de sprijin de la nord de Mogadiscio.
Centrul Africii
Livrările de armament rusesc către Mozambic, realizate după semnarea în septembrie a unor acorduri de securitate şi cooperare energetică între cele două state, nu vor rezolva problema prezenţei şi activităţii grupurilor salafist-jihadiste afliliate SIIL de pe teritoriul Mozambicului. Rusia poate livra armament şi poate pregăti forţele de securitate mozambicane, aşa cum a făcut şi în Sudan şi în Republica Centrafricană. Dar sprijinul militar rus va încuraja probabil autorităţile din Mozambic să continue abordarea pedepsei colective în relaţie cu comunităţile contestatare, metodă ce va amplifica nemulţumirea populaţiei şi va ”împinge” un segment din cadrul acesteia către grupurile salafist-jihadiste.
***
Cel mai probabil, grupurile salafist-jihadiste active pe teritoriul Mozambicului vor migra către nordul acestui stat şi către Tanzania. Salafist-jihadiştii din Mozambic îşi vor păstra independenţa operaţională faţă de grupul afiliat SIIL din Congo, dar grupurile vor continua să colaboreze în domeniul schimbului de tactici, tehnici şi proceduri şi îşi vor spori coordonarea în mass-media.
