Ministrul Miruţă se laudă cu buget mare şi armată mică

„𝐃𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭ă 𝐬𝐮𝐦ă, 𝟏𝟖,𝟖 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 (𝟑𝟖%) 𝐦𝐞𝐫𝐠 𝐜ă𝐭𝐫𝐞 î𝐧𝐳𝐞𝐬𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 - 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞, 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭ă𝐭̦𝐢 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞, 𝐨 𝐀𝐫𝐦𝐚𝐭ă 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐫ă𝐬𝐩𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐨𝐜ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭ă𝐳𝐢. 𝐃𝐞𝐜𝐢, 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝟒𝟎% 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐀𝐫𝐦𝐚𝐭𝐞𝐢”, a declarat Miruţă.

Ce nu arată bugetul MApN de aproape 10 miliarde de euro: dronele sunt puţin luate în calcul la achiziţii, chiar dacă domină în războiul din Ucraina, şi cea mai mare problemă, numărul mic de militari, nu este luat deloc în calcul ca o problemă reală ce trebuie rezolvată.

Şi în 2026 se continuă cheltuielile masive pe blindate, Armata nu a renunţat la achiziţia de tancuri, de 8 miliarde de euro, în timp ce pe drone se pune un accent mic, probabil la presiunea publică mai degrabă.

Pentru a se achiziţiona drone, trebuie înfiinţată o nouă categorie de forţe, cea a sistemelor autonome, cum au făcut Ucraina şi Rusia.

Dar, de departe, cea mai mare vulnerabilitate la securitatea României este numărul mic de militari.

Cu o încadrare de doar 61%, cum a afirmat chiar ministrul Radu Miruţă, Armata Română nu este capabilă să-şi îndeplinească principala misiune de apărare a ţării, în condiţiile în care, în termeni militari, o pierdere de peste 30% înseamnă neutralizarea unei forţe.

Practic, politicile asupra militarilor din ultimele decenii au neutralizat armata fără să participe la niciun război. În 2025, când politica Guvernului era să se reducă cheltuielile la apărare, la MApN au crescut, cu 400 milioane euro cheltuielile de personal, dar numărul de militari nu a crescut.

Cu un război la graniţă, cu politici publice neclare privind apărarea, cu o comunicare strategică inexistentă, tinerii preferă alte meserii. Cine ar vrea să meargă să piloteze avioane vechi de 40 de ani, să lupte pe tancul T-55 cu zero şanse de supravieţuire, să navigheze pe nave din anii 80?

Trecerea la dotarea cu drone ar ajuta armata din mai multe puncte de vedere: costuri mai mici la achiziţii, tineri mai mulţi la poarta unităţilor atraşi de un domeniu unde distanţa de front şi eficienţa în luptă cresc.

Chiar dacă ar fi încadrate 100% toate cele 75.000 de poziţii de militari, Armata Română nu ar avea numărul suficient de militari pentru a descuraja un atac. Ultimele studii realizate la MApN cereau o forţă necesară de 120.000 de militari, iar fostul ministru, Ionuţ Moşteanu, anunţase că are această intenţie, de a creşte numărul de militari, dar nu a aplicat nicio strategie sau un proiect de act normativ.

Apărarea teritorială a României se bazează pe două divizii, aproximativ 20.000 de militari, la care se adaugă o rezervă îmbătrânită şi slab pregătită şi dotată, când noi am avea nevoie de sute de mii de militari gata de luptă.