Ministrul Economiei denunţă neregulile din industria de apărare. În 2028-2029, am putea vedea primul camion de pulberi ieşit dintr-o fabrică din România
Andreea SoareMinistrul Economiei, Radu Miruţă, a oferit un interviu publicaţiei Europa Liberă România, în care a vorbit despre neregulile găsite la industria de apărare din România, pentru care, spune el, în multe dintre cazuri a sesizat DNA. Ministrul recunoaşte şi că trebuie schimbată legislaţia pentru a permite mai multe proiecte de producţie de armament la noi în ţară. Un program care accelerează aceste schimbări legislative este chiar SAFE.
„Programul acesta SAFE strânge cu menghina. Sunt 11 miliarde de euro doar pentru zona de apărare, iar 6 pentru lucruri conexe (n.r. infrastructură). Cele 11 miliarde trebuie consumate până în 2030. Având în vedere toate aceste lucruri, singura constrângere este viteza cu care te mişti. Dacă te mişti repede, reuşeşti să iei banii şi să îi rostogoleşti. Europa, astăzi, nu poate produce cât este necesar pentru a umple depozitele de armament. Cine se pune primul pe picioare devine primul care livrează”. El spune că încearcă acum să schimbe legislaţia pentru a permite mai multe investiţii în infrastructura de producţie a echipamentelor militare.
Ministrul spune în cadrul interviului şi că a renegociat cu compania germană Rheinmetall contractul pentru deschiderea în România a unei fabrici de pulbere, în parteneriat cu ROMARM (Pirohim). Acesta spune că, de exemplu, a redus costul de licenţă de la Rheinmetall de la 9% la 6% (din producţia anuală). El mai spune şi că în 2028-2029 ar putea ieşi primul camion cu pulberi de pe poarta fabricii construite de România şi pentru care Rheinmetall va plăti chirie.
Ministrul recunoaşte că, pentru ca România să producă şi ea arme, trebuie pentru moment să se „cupleze cu alte companii care au tehnologie, pentru că noi acum nu dispunem de tehnologie”.
El a transmis şi că a observat scheme frauduloase şi la una dintre filialele Romarm: „A venit zilele trecute la mine una dintre filialele Romarm să semnez un contract de asociere cu o firmă mare, care producea ceva în industria de armament. Era o investiţie de 200 de milioane de euro. În 10 ani, se obţinea profit 8 milioane de euro. Statul român trebuia să pună banii şi am început să desfac ghemul. O parte a unei linii de producţie era estimată la 3,7 milioane de euro, pentru care am găsit, la firma din Germania care făcuse ofertă, cu nume şi prenume pentru această filială a Romarm, cu 675.000 euro”, a spus acesta, în interviul one2one.
