Ministrul Apărării vrea situaţie de criză. Ce prevede documentul realizat de MApN

Ministrul Vasile Dîncu a declarat, luni, la Kogălniceanu, despre starea de criză propusă de MApN: „Starea de alertă va dispărea, va trebui să facem nişte adaptări legislative pentru a acoperi dezvoltări precum cea din Ucraina şi, de asemenea, precum cele legate de COVID, noi reglementări printr-un proiect de lege care va fi dezbătut în Parlament,” conform Mediafax.

Surse din MApN ne-au declarat că proiectul de act normativ a plecat spre celelalte instituţii avizatoare, pentru puncte de vedere, conform procedurilor, urmând să fie postat pe transparenţa legislativă după ce se ajunge la o formă agreată de toate structurile, numai că documentul a fost „scăpat” presei.

Conform draftului, care este un proiect de lege pentru „modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi apărării naţionale”, situaţiile de criză cu „impact asupra securităţii şi apărării naţionale sunt gestionate de Ministerul Apărării Naţionale.”

De asemenea, se prevede că situaţia de criză se declară printr-o hotărâre a CSAT, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul premierului, tot CSAT urmând să declare şi încetarea acesteia.

La nivel naţional, Centrul naţional militar de comandă asigură coordonarea implementărilor măsurilor de răspuns la o situaţie de criză pentru creşterea capacităţii de avertizare timpurie, prevenire şi răspuns.

De departe, cel mai greu de înţeles este definirea situaţiei de criză ca „situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate.”

Este o definiţie care, probabil, s-a dorit să cuprindă orice situaţia, dar este atât de generală încât este greu de înţeles de omul obişnuit.

Tocmai din această cauză, înainte de lansarea acestei iniţiative la nivel politic, trebuia lămurit şi explicat publicului ce înseamnă situaţia de criză. Am văzut că mulţi consideră că este o continuare a stării de alertă de care abia am scăpat, când de fapt este cu totul altceva.

Noua legislaţie explică şi statutul forţelor străine, faptul că militarii români pot lua în subordine sau pot fi trecuţi sub controlul unor structuri aliate sau din alte state.

Totodată se aduc adăugiri legislaţiei privind controlul armamentelor şi se detaliază modul de stabilire a regulilor de angajare pe teritoriul naţional, de către Statul Major al Apărării.

Sunt detaliate şi modalităţile de prezentare a rezerviştilor, inclusiv a celor care sunt plecaţi temporar din ţară, în termen de 5 zile pentru cei din state europene şi de 15 zile pentru cei din afara Europei, la instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare sau a celei de război.

Dar, cel mai important, este doar un document în lucru, a cărei formă deja a fost modificată faţă de ce a apărut în presă, aşa că, în lipsa unor declaraţii şi explicaţii oficiale, cel mai bine este să avem răbdare ca un prim draft să fie postat pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale, după ce se ajunge la o formă convenită cu celelalte instituţii ale statului implicate.