Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a anunţat că a refuzat un milion de euro pentru a facilita un contract.
Florin JipaMApN a semnat contracte de peste 20 de miliarde de euro, majoritatea fără offset sau alte compensaţii financiare pentru România. Ar trebui verificate toate contractele semnate pentru a vedea dacă au fost situaţii când oficiali din apărare nu au refuzat şpaga?
„Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influenţa cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica”, a anunţat ministrul Apărării Ionuţ Moşteanu pe o reţea de socializare.
Moşteanu a mai spus că a refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană, este martor în dosar şi sprijină pe deplin autorităţile pentru clarificarea faptelor.
DNA a anunţat, vineri, că o persoană care ar fi vrut să dea un milion de euro ministrului Apărării, a fost reţinută şi ulterior arestată preventiv pentru 30 de zile de Tribunalul Bucureşti pentru cumpărare de influenţă. Potrivit Hotnews, care citează surse judiciare, persoana respectivă ar fi fostul senator PSD de Dâmboviţa, Marius Ovidiu Iisăilă.
În ultimii ani, Ministerul Apărării Naţionale a semnat contracte de peste 20 de miliarde de euro, de multe ori au fost ridicate multe semne de întrebare, dar este pentru prima dată când un oficial spune că i s-a oferit şpagă.
Este greu de presupus că la toate celelalte contracte nu s-a încercat mituirea oficialilor pentru condiţii avantajoase pentru companiile implicate, mai ales că majoritatea contractelor s-au făcut fără offset sau alte compensaţii financiare în interesul industriei autohtone.
Multe ţări membre NATO aplică offset la contractele pe achiziţii militare de cel puţin 70 la sută. Acest lucru era prevăzut şi în legislaţia românească, recent s-a completat legea, dar a fost lăsată o portiţă pentru contractele guvern la guvern, care sunt şi cele mai „grase”.
Este o vorbă în achiziţiile militare: „Cu cât mai mic este offset-ul sau nu este deloc cu atât este mai mare comisionul”.
România cheltuie peste 20 de miliarde de euro pentru dotarea Armatei. Forţele Aeriene primesc cei mai mulţi bani – 15 miliarde euro, urmează Terestrele cu 5 miliarde euro şi Navalele cu sub 1 miliard de euro.
Dacă aceste contracte s-ar fi realizat cu compensaţii financiare şi de doar 50 la sută, trebuia să vedem investiţii în România de 10 miliarde de euro, lucru care nu se întâmplă.
În aceste condiţii, nu ar strica poate un audit extern pentru a vedea în ce măsură contractele semnate pentru apărare au respectat nevoile reale ale armatei şi interesele statului român.
Citeşte şi: