Ministrul Apărării, Gabriel Leş, mesaj de Ziua Imnului Naţional

Ziua de 29 iulie are o semnificaţie aparte pentru românii de pretutindeni. În această zi, mai mult ca în oricare din an, vibrează în piepturile noastre versurile celui mai iubit cântec al naţiunii, Imnul Naţional al României.  În Decembrie 1989, din piepturile românilor care s-au ridicat pentru demnitatea şi libertatea poporului nostru a răsunat, la unison, „Deşteaptă-te, Române!”, un cântec care a devenit instantaneu un simbol al Revoluţiei ce a înlăturat dictatura comunistă. 

Vechiul cântec patriotic, compus de Anton Pann pe versurile poetului Andrei Mureşanu, a fost interpretat pentru prima dată în mod oficial la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, fiind adoptat de revoluţionarii români din Transilvania ca unul dintre marşurile mobilizatoare ale mişcării reformatoare paşoptiste. În versurile marşului sunt evocate nume ilustre ale istoriei noastre naţionale, acelea ale voievozilor de seamă care au reuşit în timp să pună naţiunea mai presus de orice: Ştefan cel Mare, Ioan Corvin sau Mihai Viteazul. 

„Deşteaptă-te, române!”, prin puternicul mesaj patriotic pentru întărirea unităţii naţionale, a luminat, ca un far călăuzitor, întortocheatele cărări ale zbuciumatei noastre istorii, ne-a animat în lupta împotriva tiraniei şi în eforturile de a înfaptui idealurile de dreptate socială, independenţă şi suveranitate. 

Acest cântec a reuşit să însufleţească elanul patriotic al soldaţilor români în timpul marilor bătălii purtate în secolele trecute. Nu putem uita jertfa miilor de soldaţi căzuţi la datorie sub redutele otomane în timpul Războiului de Independenţă. Aceştia şi-au dat viaţa pentru afirmarea unei naţiuni libere şi independente, care îşi câştiga, prin sângele vărsat de ostaşii săi, locul în rândul ţărilor suverane ale Europei. 

În timpul Primului Război Mondial, militarii noştri au luptat cu vitejie pentru unitatea tuturor românilor, apărând cu eroism idealurile milenare ale unei întregi naţiuni. La Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz, Armata României a luptat cu îndârjire, până la sacrificiul suprem, împotriva unora dintre cele mai puternice armate ale vremii, cea germană şi cea austro-ungară. Sub deviza Pe aici nu se trece, ostaşii români au reuşit să menţină vie flacăra speranţei pentru un popor care îşi văzuse ţara sfârtecată, care cunoscuse ororile ocupaţiei străine şi care fusese decimat de război, de boli şi lipsuri. La finalul conflictului, la 1 Decembrie 1918, s-au adunat la Alba Iulia peste 100.000 de români, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a fi martorii celui mai important moment al istoriei noastre, înfăptuirea Marii Uniri. Atunci au răsunat din nou, la unison, acordurile cântecului patriotic Deşteaptă-te, române!

Impus, în epoca sa, ca un îndemn la redeşteptarea conştiinţei originii noastre române, la trezirea demnităţii naţionale, a unităţii de neam şi de limbă, peste toate despotismele sau împărţirile impuse de marile imperii, cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!” avea să-şi reconfirme, după aproape un veac şi jumătate, în Decembrie 1989, puterea şi vocaţia de a uni energiile românilor.

În mod firesc, după 1990, acest cântec a fost adoptat drept imn naţional, iar ziua de 29 iulie a fost stabilită, prin lege, în anul 1998, drept Ziua imnului naţional al României.
Astăzi, el este intonat la cele mai importante evenimente oficiale ale statului român şi în cadrul ceremoniilor militare desfăşurate în ţară ori în teatrele de operaţii, acolo unde militarii noştri îşi îndeplinesc misiunile cu devotament şi dăruire, alături de aliaţii şi partenerii noştri. 

Simbolistica unei asemenea zile ne aduce aminte tuturor că avem toate motivele să fim mândri că facem parte din marea familie europeană şi că, alături de aliaţii şi partenerii din NATO şi din Uniunea Europeană, reprezentăm o naţiune cu un cuvânt puternic în lume, o ţară respectată, demnă, liberă şi suverană. 

Fie ca gândurile profunde şi sentimentele umaniste, care răzbat din versurile energice ale imnului nostru naţional, să rodească în sufletul fiecăruia dintre noi, oriunde ne-am afla, să întărească demnitatea şi unitatea poporului nostru! La mulţi ani!

Luni, începând cu ora 09.00, la Bucureşti, a avut loc o ceremonie militară şi religioasă, în Piaţa Tricolorului, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.