Ministerul german al apărării propune un nou serviciu militar de voluntariat pentru Bundeswehr

Conducerea Ministerului federal al apărării se gândeşte la consolidarea securităţii şi apărării naţionale şi anunţă un nou serviciu militar de voluntariat

Ministrul german al apărării, Annegrett Kramp-Karrenbauer (CDU), a anunţat în luna iulie, la un eveniment virtual al partidului pe care-l conduce, introducerea unui nou serviciu militar de voluntariat în cadrul Bundeswehr-ului. Acest nou serviciu, care ar trebui să intre în funcţiune începând cu 2021,  sub denumirea de „Anul tău pentru Germania”, este menit să completeze servicul voluntar existent (FWD – Freiwiligen Wehrdienst), care a fost instituit încă din 2011, după renunţarea la conscripţie.

Actuala formă de voluntariat militar, care este accesată de aproximativ 8.000 de tineri şi tinere în fiecare an, se desfăşoară, la alegere, pe durata a 7-23 de luni, în cadrul unei categorii de forţe ale armatei sau domeniu funcţional şi este concepută cu scopul pregătirii unei posibile viitoare cariere militare în cadrul Bundeswehr. Pe timpul pregătirii, voluntarii primesc o educaţie militară solidă, teoretică şi practică, precum şi antrenament în vederea creşterii capacităţii fizice. Militarii voluntari pot executa misiuni pe întreg teritoriul federal, iar după o perioadă de 12 luni, ar putea chiar atinge capacitatea de a participa inclusiv la misiuni în străinătate. Câştigul financiar al unui militar voluntar se ridică la aproximativ 1550 Euro brut (1400 Euro net). Această formă de pregătire militară este considerată un fel de „serviciu de încercare” pentru recrutarea militarilor pe bază de contract sau profesionişti.

Noul serviciu militar de voluntariat îşi propune consolidarea rezervei pentru situaţii de criză şi constă într-o pregătire militară a tinerilor în domeniul apărării naţionale, pentru o perioadă totală de un an, fără a avea însă o desfăşurare continuă. Astfel, este preconizat ca instruirea voluntarilor să înceapă cu o perioadă de pregătire de bază, pe parcursul a 7 luni consecutive (care include şi o lună de concediu), în cadrul structurilor Bazei logistice a Armatei federale (Streitkräftebasis – echivalentul Comandamentului logistic întrunit), în trei locaţii de pe teritoriul Germaniei: Berlin, Delmenhorst (în apropiere de Bremen) şi Wildflecken (regiunea turistică Röhn din Bavaria). După această primă etapă, voluntarul revine la viaţa civilă, iar celelalte 5 luni rămase din program vor fi acoperite prin participarea, în decursul următorilor 6 ani, în calitate de rezervist, la diferite exerciţii sau misiuni pe teritoriul naţional. Pe timpul sau ulterior acestei forme de pregătire, voluntarul ar putea opta pentru alte raporturi de muncă cu Bundeswehr-ul (ex. militar cu contract – Zeitsoldat/-in) şi/sau pentru o carieră militară de profesionist (ex. subofiţer).

Pregătirea de bază presupune o pregătire militară generală (3 luni), care include, pe lângă instruirea cu armament uşor şi acumularea unor cunoştinţe şi deprinderi medicale adecvate, urmată de o specializare (3 luni) pentru misiunile care pot fi îndeplinite de Bundeswehr pe teritoriul naţional în situaţii de criză, precum înlăturarea efectelor catastrofelor naturale, apărarea infrastructurilor critice (ex. centrale electrice) sau participarea la limitarea efectelor unor eventuale pandemii ori a altor evenimente care necesită implicarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor statului, dar şi a populaţiei. Având această pregătire de bază, tânărul voluntar este „încadrat” într-o subunitate regională de asigurare sau sprijin, ca „militar de securitate şi sprijin”, în apropiere de „locul de casă” al acestuia. Particularitatea constă în faptul că un astfel de voluntar nu va fi folosit pentru misiuni în afara teritoriului naţional. Din punct de vedere financiar nu este nicio diferenţă faţă de actuala formă de voluntariat.

Aşa cum deja anticipa un purtător de cuvânt al Ministerului federal al apărării german, conceptul lansat de ministrul apărării a fost publicat, spre sfârşitul lunii iulie, pe site-ul instituţiei. Potrivit informaţiilor apărute, Bundeswehr-ul intenţionează să recruteze şi să antreneze iniţial până la 1.000 de persoane, începând cu aprilie 2021, pentru a putea fi dislocate pe teritoriul naţional, după pregătirea militară de bază, în vederea consolidării capacităţii de apărare naţionale, dar şi a Alianţei.

Nu în ultimul rând, pandemia de coronavirus a arătat cât de important poate fi Bundeswehr-ul şi rezerviştii acestuia pentru întreaga Germanie. De aceea, cu noul serviciu de voluntariat, ministrul apărării doreşte, pe lângă obiectivul declarat de consolidare a capacităţii de apărare a ţării, să contribuie la întărirea coeziunii în societatea germană. În acest sens, aceasta şi-a exprimat părerea că „un astfel de serviciu – indiferent de modul în care este prestat – reprezintă liantul care ajută societatea să fie unită în perioade dificile”.

Ar putea reprezenta reintroducerea conscripţiei o alternativă la acest nou serviciu de voluntariat?

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu a fost un subiect constant de discuţie aflat pe agenda politicului german, încă de la suspendarea acestuia în 2011. Cu toate acestea, atât cancelarul german, Angela Merkel, cât şi miniştrii apărării de până acum au abordat subiectul cu oarecare reticenţă, declarându-se împotriva acestuia, printre altele argumentând că cerinţele adresate militarilor germani sunt în prezent diferite în comparaţie cu situaţia de acum zece ani sau mai înainte.

Recent, în contextul incidentelor extremiste de dreapta din cadrul Bundeswehr-ului, noul însărcinat pentru apărare (Ombudsman) din Bundestag-ul german, Eva Högl (SPD), s-a exprimat în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, stârnind astfel diferite comentarii şi opinii în spaţiul public. În acest sens, aceasta a afirmat, pentru publicaţiile concernului de presă Funke, „Cred că este o greşeală uriaşă faptul că recrutarea a fost suspendată. Trebuie să analizăm această decizie foarte atent.” Mai mult, politicianul social-democrat a precizat că ar fi bine pentru Bundeswehr ca o mare parte a societăţii să îndeplinească serviciul militar o perioadă, în acest fel putând contribui, în opinia acesteia, la limitarea răspândirii extremismului de dreapta în cadrul trupelor. De aceea, a declarat că îşi propune să lanseze, în anul care urmează, o discuţie intensivă referitoare la acest subiect, iar dacă va exista o majoritate pentru retragerea deciziei de acum 10 ani, „se va putea demonstra la finalul dezbaterii”.

Eva Högl este întrucâtva contrazisă de liderii SPD, Saskia Esken şi Norbert Walter-Borjans, care nu împărtăşesc ideea colegei lor. Aceştia au declarat, referindu-se la legătura dintre serviciul militar obligatoriu şi recentele evenimente reprobabile din cadrul Forţelor speciale (KSK), în urma cărora acestea urmează a fi restructurate în această vară, că „Serviciul militar obligatoriu este o temă recurentă şi nu are legătură cu stabilitatea democratică pe cale de dispariţie din unele domenii specifice (n.n. KSK), care nu au fost niciodată încadrate cu militari în termen”.

Pe de altă parte, mai mulţi dintre susţinătorii CDU încă mai „jelesc” după recrutarea care a fost suspendată în 2011. Însăşi Annegret Kramp-Karrenbauer este adepta unui an de serviciu obligatoriu, dar în prezent vede puţine şanse de implementare a acestui lucru, în special datorită barierelor constituţionale şi astfel respinge ideea însărcinatului pentru apărare din Bundestag. Referindu-se la acest aspect, ministrul a precizat totodată că propunerea privind noul serviciu militar de voluntariat nu reprezintă o revenire la o altă formă de conscripţie, ci mai degrabă se referă la „ce ne ţine împreună în această societate, care a fost bulversată şi cum îi întărim pe aceia care vor să facă cu adevărat ceva pentru societate”. Cu toate acestea, nu a abandonat complet ideea revenirii la situaţia de dinainte de 2011, afirmând că „Următorii ani vor arăta unde ne duce dezbaterea privind serviciul militar obligatoriu”.

De asemenea, colegii de alianţă de la CSU, prin vocea liderului regional Alexandr Dobrindt, resping reintroducerea conscripţiei, considerând că „Revenirea la serviciul militar obligatoriu nu este o dezbatere realistă”, fiind mai important pentru germani să se concentreze asupra consolidării servicului de voluntariat.

Reacţiile opoziţiei politice din Germania şi a organizaţiilor sociale germane la propunerile avansate în spaţiul public

Reacţii au venit, după cum era de aşteptat, şi din partea opoziţiei germane. Astfel, experta în probleme de apărare a liberal-democraţilor (FDP), Marie-Agnes Zimmermann, a descris ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu drept „complet inutilă”. Potrivit acesteia, Bundeswehr-ul are nevoie de specialişti pentru misiunile sale extrem de complexe şi a adăugat că „Tendinţele dreptei în cadrul trupelor nu se combat prin obligarea forţată a tuturor tinerilor”, ci, mai degrabă, ar trebui să se ajungă la rădăcinile problemelor. În ceea ce priveşte noul serviciu de voluntariat, politiciana liberal-democrată este de părere că Bundeswehr-ului continuă să-i lipsească „dotarea materială rezonabilă şi achiziţiile eficiente”, nu ofertele pentru voluntariat.

În aceeaşi ordine de idei, expertul în probleme de securitate al ecologiştilor (Bündnis `90 / die Grünen), Tobias Lindner, vorbind despre o dezbatere pe timpul vacanţei parlamentare, consideră că o revenire la serviciul militar obligatoriu „pur şi simplu ar consuma masive resurse umane şi financiare”. Potrivit acestuia, cine doreşte ca trupele să reprezinte anvergura societăţii germane, nu ar trebui numai să asigure fondurile şi echipamentul adecvat, ci ar trebui, totodată, să se ocupe de o practică responsabilă privind recrutarea şi de o educaţie politică modernă a militarilor germani.

La rândul ei, Stânga germană (die Linke) respinge şi ea ideea unei reveniri la conscripţie.  Dietmar Bartsch, liderul acestei grupări în Bundestag, consideră că problemele Bundeswehr-ului cu extremismul de dreapta „nu au fost legate în mod cauzal de sfârşitul serviciului militar obligatoriu, ci de o cultură din cadrul Bundeswehr care a permis şi tolerat acest lucru de zeci de ani”. Potrivit acestuia, o dezbatere referitoare la reintroducerea conscripţiei ar putea fi „o ţintă de carton periculoasă”, care nu ar rezolva problemele evidente din unităţile militare germane. Social-democratul a mai adăugat că „În loc să luăm tineri pentru serviciul militar obligatoriu, avem nevoie la toate nivelurile Bundeswehr-ului de toleranţă zero faţă de fasciştii care au uitat istoria şi care cred că-şi pot trăi ideile bolnave în uniformă”.

Aşa cum era de aşteptat, formaţiunea politică naţionalist-extremistă de dreapta, AfD (Alternative für Deutschland), sprijină fără rezerve iniţiativa însărcinatului pentru apărare. Referindu-se la acest subiect, responsabilul pentru probleme de apărare din Bundestag al AfD, Rüdiger Lucassen, a precizat că Högl ar trebui doar „să convingă propriul partid şi CDU”. După părerea acestuia, „Reactivarea (n.n. a serviciului militar obligatoriu) este o sarcină importantă, dar posibilă. Suedia a arătat că se poate.”

De asemenea, organizaţiile care apără drepturile militarilor activi sau în rezervă au ţinut să-şi exprime părerile asupra propunerilor avansate de politicul german. Astfel, Asociaţia Bundeswehr-ului (1) salută, de principiu, dezbaterea propusă de Eva Högl referitoare la reintroducerea conscripţiei, dar este de părere că aceasta nu ar putea fi pusă în aplicare prea repede. Preşedintele Asociaţiei, locotenent-colonelul André Wüstner, a declarat pentru canalul de ştiri sud-vest SWR (Südwestrundfunk) că „Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat la acea vreme (2011) în grabă, fără analiză - şi de aceea ar fi fals să-l reintroducem acum fără o analiză”. Acesta a mai adăugat că „Aici este vorba de măsuri în ceea ce priveşte infrastructura, capacităţile de instruire - şi ar presupune investirea unei sume importante de bani.”

Nu de aceeaşi părere este preşedintele Asociaţiei militarilor rezervişti (2), Patrick Sensburg (CDU), care aprobă iniţiativa lui Högl. În calitate de membru al Bundestag-ului, acesta a declarat pentru publicaţia Handelsblatt că „Suspendarea serviciului militar obligatoriu a fost o greşeală şi de aceea am votat împotriva ei la vremea respectivă”. Potrivit acestuia, în Germania ar exista, între timp, o „acceptare largă” pentru reintroducerea conscripţiei sau pentru un serviciu general obligatoriu. În privinţa noului serviciu de voluntariat Asociaţia rezerviştilor s-a arătat încrezătoare şi a salutat conceptul lansat de ministrul apărării, considerând că „este important, în acest moment, să discutăm pe larg şi alte opţiuni de servicii sociale”.

Organizaţiile caritabile germane nu sunt foarte entuziasmate în privinţa introducerii noului serviciu militar de voluntariat şi au unele îndoieli în acest sens. Astfel, preşedintele societăţii Caritas, Peter Neher, a declarat pentru Reţeaua redacţională germană „Cu tot respectul pentru ideile noi şi pentru apărarea patriei, nu trebuie să uităm că există deja oferte serioase pentru a contribui la coeziunea socială” şi a dat ca exemple iniţiativele Anul social voluntar (Freiwillige Soziale Jahr), Anul ecologic voluntar (Freiwillige Ökologische Jahr), Serviciul voluntar federal (Bundesfreiwilligendienst) sau Programul „peste tot în lume” pentru misiuni în străinătate. De aceea, ar putea fi pus la îndoială „cel puţin în mod critic”, dacă un serviciu suplimentar „sub arme” ar face sens în acest moment.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Organizaţiei de caritate a lucrătorilor, Wolfgang Stadler, care respinge din start conceptul unui serviciu de voluntariat în cadrul Bundeswehr-ului, care, în opinia acestuia, ar trebui să fie unul social. Referitor la acest aspect a precizat că „Ideea de a introduce un serviciu militar de voluntariat în Germania, amestecă concepte, care ar trebui să rămână în mod evident separate”.

Nu în ultimul rând, directorul general al Organizaţiei caritabile paritare, Ulrich Schneider, consideră „o mare nedreptate” în ceea ce priveşte avantajele prezentate candidaţilor pe timpul campaniilor de promovare (ex. biletele de tren gratuite pentru personalul Bundeswehr-ului) şi se teme că serviciile sociale ar putea fi dezavantajate în competiţie cu Bundeswehr-ul, întrucât motivaţia pentru serviciul militar ar putea fi mai mare decât pentru „a avea grijă de copii într-un centru de zi”. Totodată, acesta s-a arătat indignat, întrebând retoric „Unde este aprecierea pentru munca pe care o fac voluntarii noştri în domeniile social şi ecologic?”.

Răspunzând acestor preocupări ale organizaţiilor caritabile, Kramp-Karrenbauer a precizat că nu vede niciun pericol de concurenţă între serviciile de voluntariat, mai ales că, în opinia ei, există multe persoane care ar dori să se implice, iar acest lucru a devenit extrem de evident pe timpul pandemiei de coronavirus, în care Bundeswehr-ul a fost cât se poate de prezent.

(1) Asociaţia Bundeswehr-ului (Deutsche BundeswehrVerband eV - DBwV) este o organizaţie unitară şi centrală pentru reprezentarea intereselor tuturor militarilor, oficialilor şi angajaţilor Bundeswehr-ului, activi şi foşti angajaţi, membrii de familie ai acestora şi urmaşilor acestora în relaţia cu Parlamentul, Guvernul şi societatea civilă. Are aproximativ 200.000 de membri. https://www.dbwv.de/der-verband/grundsaetze-der-verbandsarbeit/

(2) Asociaţia rezerviştilor Bundeswehr-ului (Der Verband der Reservisten der Deutschen Bundeswehr - VdRBw) are peste 115.000 de membri şi reprezintă rezerviştii în toate problemele militare. https://www.reservistenverband.de/wir-sind-die-reserve/