Ministerul Apărării Naţionale a semnat contractele pentru radarele Thales şi elicopterele Airbus. Despre absenţa Rheinmetall la licitaţia pentru Şantierul Naval Mangalia, Miruţă recunoaşte: Preţul este cam mare

„Azi, la ora 11, s-au semnat contractele pentru ce rămăsese nesemnat – 12 elicoptere de la Airbus şi 12 radare Thales. Elicopterele care vor fi cumpărate presupun interacţiune cu platforma de la IAR Ghimbav pentru localizare. Vor fi livrate începând cu luna 38, iar pentru radare (de care avem mare nevoie, pentru zboruri de joasă altitudine) începând cu luna 11 de la semnare. Au fost achiziţii în comun, s-au desfăşurat şi prin ministerul apărării din Franţa. Preţul elicopterelor este semnificativ mai ieftin, fiind achiziţie în comun”, a spus acesta.

Vom avea 12 radare GM 200 MM/A

De la THALES  România cumpără  12 radare de supraveghere aeriană Ground Master 200 MM/A, împreună cu pachetul logistic iniţial şi instruirea personalului. Valoarea Ordinului de achiziţie este de aproximativ 247 de mil. euro, iar valoarea totală aprobată a proiectului SAFE este de 258 de mil. euro. Radarele sunt destinate descoperirii/detecţiei ţintelor aeriene la distanţe scurte şi medii, inclusiv a celor care evoluează la înălţimi mici şi foarte mici. De asemenea, radarele vor permite descoperirea şi urmărirea, în condiţii meteo nefavorabile şi în medii electromagnetice ostile, a aeronavelor clasice, a platformelor aeriene fără pilot, a rachetelor dirijate/nedirijate şi a altor ameninţări. 

Monitorul Apărării şi Securităţii a dat în exclusivitate informaţia potrivit căreia, în timpul vizitei lui Nicuşor Dan, la Paris, de anul trecut, s-a luat decizia achiziţiei de radare GM200 MM/A. 

„Toate contractele individuale prin SAFE au fost semnate până la 31 mai. De la 31 mai până astăzi, au fost semnate contractele care nu aveau termen 31 mai, cele mai multe dintre ele. S-a ajuns la contracte semnate în sumă totală de 7,5 miliarde de euro. Maşina de luptă a infanteriei, muniţia de 35 de milimetri, acele sisteme performante de dronă anti-dronă Skynex Skyranger, OPV-urile şi VIS-urile, cele din zona navală, pentru care obligaţia este la Şantierul Naval Mangalia 2 Mai”, a precizat ministrul Radu Miruţă.

Radu Miruţă a vorbit şi despre contractele nesemnate până acum şi acordul de 200 de milioane de dolari pentru producţia de drone cu Ucraina. „Mai trebuie să semnăm pe IRIS-T, sistemul de centru de comandă care integrează sistemele antiaeriene existente, NSM de la Norvegia, şi proiectul de 200 mil. euro, pe drone, cu Ucraina. Comisia Europeană condiţionează coproducţia de drone pe teritoriul naţional cu companii din Ucraina. România şi-a făcut treaba în acest sens, în curând, grupul de lucru va da obligaţiile pentru a se merge mai departe spre firmele partenere din Ucraina. Este critic ca software-ul pentru aceste drone să fie gestionat de Armata Română. Restul componentelor pot fi făcute de companii private.

Pentru software, eficienţa unui produs dronă este dependentă de capacitatea de personalizare cu sistemele din Armata Română. Trebuie să existe nişte oameni care să poată conştientiza în permanenţă liniile de cod din software, pe care să le personalizeze dacă Armata Română vrea să îşi modifice capabilităţile. Scopul este ca drona să aibă capacitatea autonomă de a conştientiza, în funcţie de informaţiile de la radare, avioane etc. să se ridice singure, să meargă într-o anumită poziţie, într-o anumită regiune, iar pentru asta softul trebuie să poată procesa informaţii sensibile pe care doar Armata Română le poate avea, nu externi”, a spus ministrul Radu Miruţă.

Miruţă: Nu a existat o preocupare pentru sisteme antidrone

El a recunoscut şi ceea ce Monitorul Apărării şi Securităţii scrie de trei ani de zile, mai precis, că în Armata Română achiziţia de sisteme antidrone nu a fost o preocupare prea mare, deşi România s-a confruntat cu peste 50 de incidente cu drone care fie s-au apropiat de graniţă, fie chiar au intrat în spaţiul aerian românesc în mod ilegal, unele ducând la provocarea de victime.

„De câţiva ani de zile, suntem cu o realitate a dronelor la graniţele teritoriului naţional, nu a existat o preocupare pentru produse antidrone. Aici suntem. Se schimbă miniştri prea des, e o preocupare din diverse unghiuri”, a spus acesta.

Va fi, totuşi, salvat Şantierul Naval Mangalia?

Despre motivul pentru care Rheinmetall nu s-a prezentat la licitaţia pentru şantierul Naval Mangalia, ministrul a declarat: „Eu vă întreb pe dumneavoastră dacă valoarea unui bun este de 84-87 de milioane de euro şi cineva cere 297 de mil de euro, diferenţa fiind ca o consecinţă a statului român cu o altă companie a acestui şantier ... intuiesc că noua companie nu vine să plătească 197 de mil de euro, pentru a plăti o gaură făcută de statul român cu o altă companie. Intuiesc că procedura e: la prima licitare nu se prezintă nimeni, probabil din cauza preţului umflat artificial, apoi, conform legii, la a doua prezentare preţul scade. Rheinmetall şi alte firme urmăresc parcursul şi vor fi interesate când preţul va scădea”.

Miruţă: Vrem câteva zeci de drone interceptoare pe unitate

Întrebat dacă antrenăm şi noi militari pe drone, inclusiv rezervişti, Miruţă spune: Întâi trebuie să avem dronele pe care să facă exerciţii şi antrenamente. Azi avem nişte drone, pentru anumite misiuni, nu este chiar uşor să antrenezi pe cineva care n-are legătură cu armata, sunt cu centre de comandă etc., nu poate cineva din afara armatei române  doar să fie antrenat. Pe mine mă interesează, pentru dronele de uzină, ca interceptoarele, folosite şi în Ucraina, la nivelul fiecărei unităţi militare să fie câteva zeci de militari care să aibă capabilităţi de a pilota astfel de drone. Pentru dronele mai complicate, sunt unităţi speciale”.

Nu este clar dacă aceste „câteva zeci” de drone interceptoare ar putea fi de ajuns pentru unităţile din Armata României şi nici când ar putea fi implementată această decizie, mai ales că în România abia se derulează programele de înzestrare cu drone. Nu este clar nici cum va decurge cooperarea cu industria ucraineană de apărare, mai ales că, potrivit surselor MAS, România nu a ştiut prea clar ce să ceară când a avut loc întâlnirea b2b de la Guvern. Surse MAS spun, însă, că au fost identificate companiile care ar putea să producă aceste drone cu ucrainenii: Oves Enterprise, AFT şi Orbotix. Acestea trebuie, însă, să demonstreze că au capacitatea de a produce la nivelul pe care îl doreşte MApN.