Megacontracte semnate pe timpul megavizitei lui Putin la Delhi. Vor urma şi megasancţiuni americane?

Relaţiile ruso – indiene, evoluţii fără revoluţii. Tratat de pace şi prietenie în anii 70, Parteneriat Strategic la începutului primului mandat prezidenţial al preşedintelui Putin, contract pentru transfer controversat de armament în anul 2018. O decizie a premierului indian Narendra Modi de sfidare a potenţialelor sancţiuni SUA. Un risc asumat. Cum vor răspunde SUA?

Scurte aprecieri despre vizita preşedintelui rus la New Delhi, 04-05 octombrie 2018.

Preambul privind relaţiile ruso – indiene. Când s-a semnat parteneriatul strategic între cele două ţări? Surpriză!

Vizita preşedintelui rus Vladimir Putin la New Delhi, 4-5 octombrie 2018, este a 19-a întâlnire în formatul summit-urilor bilaterale ruso – indiene, dar şi a 8-a vizită efectuată în calitate de preşedinte sau prim-ministru al Federaţiei Ruse. Drumul către capitala indiană este bătătorit de mult timp de conducerea politică rusă, desigur şi reciproca fiind valabilă. Relaţiile dintre Moscova şi New Delhi au fost dintotdeauna foarte bune, dar au devenit mult mai apropiate la începutul anilor 70, când a fost semnat Tratatul de Pace, Prietenie şi Cooperare dintre India şi URSS, devenind un parteneriat strategic – interesantă coincidenţă - chiar la începutul primului mandat prezidenţial a lui Putin, în anul 2000.

Dacă în anii 70, URSS avea nevoie de un partener puternic în sudul Asiei cu care să echilibreze balanţa de putere în urma problemelor ideologice cu Beijingul, cel mai potrivit fiind, desigur, India, în anii din urmă, Rusia a reuşit performanţa, privită la Washington, pentru consecinţele ei, ca o perspectivă îngrijorătoare, de a aduce nu numai la aceeaşi masă, dar şi în interiorul unor structuri economice şi de securitate internaţionale sau euro-asiatice, atât China, cât şi India, paradoxal, chiar şi Pakistanul / în formatul Summit-ului de Cooperare de la Shanghai. Desigur paternitatea acestei strategii poate fi atribuită şi Chinei, interesată să creeze un nou pol de putere în Asia de Est şi de Sud.

Despre S-400 şi eventuale sancţiuni SUA. Sau poate nu …

Astfel că, deşi a fost o vizită pur bilaterală, ea a avut loc sub spectrul potenţialelor măsuri economice coercitive anunţate de SUA pentru eventualitatea încheierii unui acord care să prevadă vânzarea către India a sistemelor de apărare aeriană ruse S-400. În ciuda avertismentelor Washingtonului, acordul s-a semnat, deşi nu public, iar Rusia va furniza către partea indiană un număr de cinci sisteme S-400, într-un contract valorând 5.43 miliarde de dolari SUA.

India va deveni, astfel, din 2020, cel de-al doilea beneficiar extern al acestui sistem performant, după China (deocamdată, pentru că în ceea ce priveşte contractul cu Turcia, iniţial s-a anunţat că furnizarea va începe în 2019, ulterior[1]  că va fi vorba de 2020, dar fiind vorba de un stat membru NATO, este posibil ca termenele să se amâne), şi speră să nu urmeze, însă, tratamentul aplicat Beijingului, SUA impunând deja Chinei o serie de sancţiuni economice pentru achiziţionarea S-400 ca urmare a aplicării prevederilor „Legii pentru contracararea adversarilor Americii prin sancţiuni” / Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act (CAATSA), adoptată în anul 2017. Această lege impune sancţiuni statelor care achiziţionează armament rusesc şi a fost adoptată ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, ca o măsură de retorsiune la adresa Moscovei (Iranul şi Coreea de Nord sunt şi ele vizate de această lege). Legea permite şi unele excepţii, iar secretarul de stat american James Mattis a făcut deja, conform surselor publice[2], un astfel de demers către preşedintele Donald Trump, căruia îi va aparţine decizia de a oferi Indiei un alt tratament decât în cazul Chinei.

Nu este exclus ca New Delhi să beneficieze de o astfel de clemenţă americană, din mai multe motive, dar decizia nu va fi pe gratis / cannot expect a “free ticket”. Dintre motivele care ar putea susţine o poziţionare a SUA, diferită faţă de cea adoptată în cazul Beijingului, trei sunt mai evidente:

• sistemele S-400 vor asigura protecţia spaţiului aerian indian, protecţie asigurată, până în prezent, preponderent, de către aviaţia militară. Dintre vecinii Indiei, doar doi, China şi Pakistanul, ar putea lua în calcul un eventual atac asupra Indiei. Astfel că, exceptând acest contract de la prevederile CAATSA, Washingtonul ar întări unul din potenţialii adversari ai Chinei, cu care nici SUA nu are relaţiile cele mai calde în ultima perioadă;
• sancţiunile se aplică din momentul începerii plăţii contractului şi a  transferurilor valutare în cea mai utilizată valută internaţională, dolarul SUA. La momentul semnării legii, utilizarea altei valute decât dolarul american părea greu de realizat. Dar ieşirea SUA din acordul cu Iranul a obligat o serie de state, atât din Europa, dar şi din Asia, să găsească soluţii alternative care să le permită continuarea avantajoaselor contracte economice cu Teheranul. Una din soluţii a fost renunţarea la plăţile în dolari SUA. Nu este clar, la acest moment, cât de viabile sunt aceste soluţii, dar dacă sunt aplicabile, acest lucru ar putea avea efecte asupra încrederii în moneda americană şi ar putea submina inclusiv eforturile preşedintelui Trump de a impune SUA ca putere de necontestat;
• există şi o altă interpretare a modului în care funcţionează CAATSA, care, aşa cum arată şi titlul documentului, îşi propune să sancţioneze adversarii SUA, nu aliaţii acesteia. SUA, cel puţin în cazul vânzărilor de echipamente militare, îşi doresc o relaţie mai bună cu India, o ţară care şi-a propus să cheltuie 150 de miliarde de dolari, în următorii 10 – 15 ani, pentru achiziţii de armament modern, o ţară în care SUA au vândut deja echipamente militare în valoare de 15 miliarde de dolari[3], începând cu anul 2008.

Este posibil, astfel, şi scenariul prin care „biletul de achiziţionare” a sistemelor S-400 să nu fie gratis, dar nici India să nu-l cumpere la suprapreţ, cum s-ar întâmpla dacă vor fi impuse sancţiuni. Probabil că un calcul în această direcţie s-a făcut atât la Delhi, cât şi la Moscova. Analiştii ruşi au avansat, preventiv, şi un alt scenariu, în care Rusia ar avea de câştigat şi în cazul impunerii de sancţiuni. Astfel, Pavel Felgenhauer, considerat, uneori, unul din criticii oficiali ai regimului Putin, apreciind[4] că Rusia ar împuşca doi iepuri cu un singur glonţ, cel al impunerii sanţiunilor americane:

• contractul s-ar desfăşura, totuşi, cele două părţi fiind decise să-l implementeze, iar Rusia va obţine sume importante din comerţul cu armament;
• relaţiile SUA în subcontinentul indian vor avea de suferit, din nou Moscova având de câştigat.

De altfel şi comunicatul comun semnat între cele două părţi evocă, pe lângă evoluţiile în aspectele bilaterale, contextul internaţional actual, în nu mai puţin de o treime din numărul total al articolelor documentului („aspectele internaţionale” sunt subiectul direct şi exclusiv al paragrafelor 46 – 66, din cele 68 de articole ale documentului). Este sugestiv accentul pus pe organizaţii regionale, precum BRICS (grup de state, compus din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), menţionată de 6 ori, SCO (Shanghai Cooperation Organisation), menţionată de 8 ori, măsurile de coerciţie („unilateral coercive measures”) fiind amintite o singură dată.

Cooperarea bilaterală şi un test pentru SUA.

Desigur, sistemele S-400 au fost „vedeta” celor opt acorduri încheiate între Rusia şi India, datorită impactului strategic şi a conjuncturii internaţionale, dar pe timpul vizitei preşedintelui Putin au mai fost încheiate şi alte contracte a căror valoare echivalează cu cel privind sistemul S-400. Acestea includ şi alte categorii de echipamente militare, iar un contract în valoare de peste 2 miliarde de dolari privind construirea a patru fregate în tehnologie stealth, două în Rusia şi două în India, a fost aproape de a fi finalizat pe timpul vizitei. Dar comunicatul comun şi acordurile bilaterale mai au câteva aspecte spectaculoase:

• cooperarea în domeniul programelor spaţiale, acolo unde India speră ca în anul 2022 să poată trimite un om spaţiu prin propriile mijloace, aşa numitul program „Gaganyaan”, dar deocamdată are nevoie de sprijinul Rusiei;
• cooperarea în domeniul sistemelor naţionale de navigaţie, GLONASS şi NaVIC, unde s-a căzut de acord privind instalarea de staţii terestre pentru acestea pe teritoriile celor două ţări;
• cooperarea pentru finalizarea, de către Rusia, a ultimelor unităţi ale centralei nucleare de la Kudankulam, precum şi continuarea consultărilor pentru construcţia unei noi centrale nucleare.  

Prin trimiterile din comunicat la situaţia din Afganistan – unde este sprijinit un proces de pace şi reconciliere realizat şi condus de afgani („an Afghan-led, and Afghan-owned national peace reconciliation process”), la cea din Siria - unde, din nou, interferenţa externă este condamnată, la Iran - unde se solicită implementarea acordului nuclear / Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), la ONU şi la „legea internaţională care exclude standardele duble sau impunerea voinţei unor state asupra altor state” („the practice of double standards or imposition by some States of their will on other States”), Rusia şi India dialoghează indirect cu Washingtonul, testând reacţia preşedintelui Donald Trump.

Epilog sau şah la... masa de poker.

Este posibil ca, în acest moment, la Washington, să primeze consideraţiile economice, beneficiile continuării unei relaţii bune cu India. Inclusiv în domeniul militar. Precum şi calculele strategice, prioritatea fiind contracararea Beijingului. Rusia începe deja să „piardă” prim planul atenţiei americane. Dacă, însă, India şi-a asumat un risc, prin acest contract, sperând că SUA nu vor muta piesa sancţiunilor, Washingtonul ar putea risca, prin inacţiune, să piardă din forţa deciziilor din ultima perioadă. Jocul de poker pe care îl joacă preşedintele Trump, ştiind că are toate cărţile mari, poate să îi creeze probleme dacă nu le utilizează.

_______

1) https://www.aljazeera.com/news/2018/08/russia-start-400-missile-deliveries-turkey-year-180821152148502.html
 

2)https://www.hindustantimes.com/world-news/us-defence-secretary-james-mattis-seeks-waiver-for-india-from-sanctions-on-russia/story-9OErUOwDva2YTb5cKOBJML.html

3)https://www.washingtonpost.com/world/europe/india-russia-likely-to-sign-arms-deal-during-putins-visit/2018/10/04/ac564798-c7de-11e8-9c0f-2ffaf6d422aa_story.html?noredirect=on&utm_term=.404ebc9f2f22

4)https://news.cgtn.com/news/3d3d674d35516a4e7a457a6333566d54/share_p.html