04 decembrie 2023

#MASTalks | România, vizată de tot mai multe companii din domeniul apărării. Reprezentanţi ai firmelor DZYNE Technologies şi High Point Aerotechnologies s-au aflat la Bucureşti pentru a propune Armatei drone şi sisteme antidrone

Andreea Soare

Săptămâna trecută, o delegaţie americană compusă din Thomas Strat, de la DZYNE Technologies, şi Al White, de la High Point Aerotechnologies, companii din portofoliul fondului de investiţii Highlander Partners, s-a aflat în România, timp de câteva zile, în care au avut întâlniri şi discuţii cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai industriei de apărare româneşti. Cei doi americani au prezentat părţii române echipamente precum drone de supraveghere, care pot fi utilizate atât de armată, cât şi de poliţia de frontieră, sau sisteme antidrone.

Sursă foto: SHIELD/ HighPoint Aerotechnologies

Highlander Partners este fondat de Laurence Hirsch, care este şi fondatorul think tank-ului CEPA şi care are şi rădăcini româneşti, întrucât s-a născut în România, însă a emigrat alături de părinţii săi în SUA, când avea o vârstă fragedă. High Point Aerotechnologies şi DZYNE Technologies propun Armatei Române mai multe tipuri de echipamente militare, care, potrivit celor doi parteneri, Al White şi Thomas Strat, vor ajuta la întărirea apărării ţării.

Cei doi americani au avut o întâlnire cu jurnaliştii din România în care au discutat atât despre schimbările din domeniul războiului electronic, ca urmare a lecţiilor învăţate din războiul din Ucraina, cât şi despre propunerile companiilor lor pentru Armata Română.

L-am întrebat pe Al White care sunt schimbările produse în domeniul războiului electronic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, din perspectiva pieţei de drone şi sisteme anti-drone. Acesta consideră că „cele mai multe dintre dronele folosite în Ucraina,  de ambele părţi, în jur de 89%, sunt drone comerciale. Cele mai multe dintre capabilităţile anti-drone pot face faţă acestor drone fără probleme. Problema rămâne la restul de 11%. Capabilităţile EW nu s-au schimbat, ci dronele s-au schimbat. Dronele Shahed, de exemplu, au navigare internă, nu cer GPS, deci capabilităţile de război electronic nu sunt foarte eficiente acolo. Un alt lucru care s-a schimbat, în război, este că sistemele de radar terestre au devenit ţinte”. Al White susţine că aceste schimbări cer schimbarea şi dezvoltarea de noi tehnici care să detecteze dronele.

Thomas Strat, care a lucrat în domeniul dezvoltării dronelor de mai bine de 30 de ani, crede că „ceea ce vedem în Ucraina azi este un singur aspect al dezvoltării războaielor care implică dronele. În Ucraina nu sunt utilizate chiar cele mai avansate drone, de aceea, cred că nu ar trebui să tragem prea multe concluzii din ceea ce se întâmplă în Ucraina şi să facem asocieri cu ceea ce se întâmplă în alte teatre de operaţiuni”.

Compania HighPoint Aerotechnologies propune României un sistem numit Shield (Scut), care, de altfel, se află deja în România, dislocat alături de Forţele Aeriene ale SUA.

Shield este un sistem de protecţie CUxS cu rază lungă de acţiune. Are un hardware pentru domeniul militar şi capacitate dovedită (peste 1.000 de ţinte atinse confirmate de drone inamice), hard kill şi integrare a efortului cinetic şi o rază maximă de detectare de peste 5 km pentru sistem de drone precum EHL, din portofoliul companiei DZYNE. Shield se află deja şi în Ucraina, şi în România.

Shield Mobile/ HighPoint Aerotechnologies

„Vorbim despre acest scut pentru că deja se află în România, cu forţele americane, şi din punctul de vedere al interoperabilităţii NATO ar fi de ajutor dacă forţele armate române l-ar avea”, a spus Al White.

Pe lângă acest scut, HighPoint mai propune şi produse precum Sawtooth (un sistem de apărare stratificat distribuit şi interoperabil pentru infrastructura critică, dedicat forţelor de securitate pentru aviaţie civilă şi poliţie, cu o rază medie de până la 3 km şi o rază scurtă de 1 km), un scut mobil cu o capacitate de remorcare sau montare pe vehicul, staţionar, cu rază lungă de până la 5 km, şi Cutthroat, un SWaP redus, care poate fi folosit în mişcare şi care are o rază medie şi scurtă de până la 3 km.

„Aceasta este prima noastră vizită. Ne-am întâlnit cu membri ai Parlamentului, cu ministrul afacerilor interne şi cu mai mulţi membri ai MApN şi ai industriei pentru că, aşa cum a spus Thomas, scopul nostru nu este doar să vindem echipamente, ci să stabilim o relaţie strategică aici, cu firme de aici, iar obiectivul final este să facem soluţii româneşti pentru combaterea dronelor. Pentru că fondatorul Highlander este atât de apropiat de această ţară este pregătit să investească în concretizarea acestei relaţii strategice, fie că este vorba de deschiderea unui birou aici, de producerea echipamentelor aici, ori colaborarea cu firmele de aici pentru oferirea unei soluţii produse intern”, a spus White.

„Dacă România ar începe să utilizeze dronele noastre, această cooperare s-ar putea transforma în slujbe pentru români, care ar putea fi instruiţi pentru a întreţine aeronavele”, a declarat Thomas Strat.

Despre dronele companiei pe care o reprezintă, Thomas Strat susţine că de-abia de curând a obţinut aprobarea de la Guvernul SUA de a vorbi despre ele, după ce acestea au fost folosite de armata SUA timp de mai mult timp, în mai multe zone de conflict ale lumii. Acesta susţine că România este, de altfel, prima ţara căreia îi prezintă această dronă. După vizita la Bucureşti, cei doi reprezentanţi Highlander merg în Polonia.

„Noi avem o aeronavă numită LEAP. Este o dronă cu anduranţă îndelungată, asemănătoare cu MQ-9 Reaper, doar că nu este înarmată. Este cu mult mai ieftină decât drona americană Reaper, deoarece cu preţul unei drone MQ-9 poţi cumpăra şase drone LEAP. Are toate capabilităţile dronei Reaper, în afară de înarmare, ba chiar are o anduranţă mai mare, zboară pentru o zi şi jumătate, transportă aceeaşi greutate ca Reaper, are aceiaşi senzori, aceiaşi senzori EW, şi poate desfăşura aceleaşi misiuni de supraveghere, de patrulare a graniţelor sau maritime. (...) Şi costurile de operaţionalizare sunt mai mici, o cincime din preţul pentru Reaper. Asta pentru că pentru drona Reaper există un pilot, cu un joystick, care manevrează aeronava. Drona LEAP este o dronă autonomă. Are software cu IA, care coordonează toate aspectele operaţiunii. Nu are niciun joystick. Foloseşte o tehnologie mult mai avansată decât Reaper. Poate decola şi ateriza singură. Îşi poartă de grijă singură şi, dacă se întâmplă ceva, dacă are vreun incident, poate să gestioneze situaţia”, a spus Strat.

LEAP/ DZYNETechnologies

SUA folosesc deja drona LEAP. De altfel, au folosit-o timp de 7 ani, drona având deja peste 50.000 de ore de operaţiuni pentru Pentagon. LEAP este şi una dintre propunerile companiei DZYNE Technologies pentru România.

„Propunerea noastră pentru România a fost astfel. Le poate cumpăra direct, caz în care noi putem instrui armata română cum să o folosească şi să o menţină. O altă opţiune este să oferim servicii, adică să menţinem posesia asupra aeronavei, dar să le operaţionalizăm în numele Guvernului României ca un serviciu, adică ei pot cumpăra un număr de ore de zbor cu această aeronavă, iar personalul nostru, alături de români din industrie, ar oferi operaţionalizarea dronei”, a continuat Strat.

Al White spune, de asemenea, că dronele LEAP de la DZYNE Technologies, ar fi potrivite şi pentru patrularea graniţelor.