Marian Tutilescu, general (r), fost şef al Departamentului Schengen din MAI – Evoluţia securităţii interne a UE. Trendul descrescător al migraţiei se va menţine | VIDEO

Generalul Tutilescu s-a referit la unul dintre capitolele cele mai sensibile ale domeniului securităţii interne a UE şi anume migraţia, iar vestea bună este că din acest punct de vedere trendul descrescător al migraţiei se va menţine pe toate culoarele de acces către UE, datorită măsurilor comprehensive luate la nivelul UE şi implicit al statelor membre.

Colegiul redacţional al Monitorului Apărării şi Securităţii, format din militari de carieră şi experţi în apărare, foşti comandanţi şi diplomaţi, a înregistrat o emisiune în care au fost analizate principalele teme de interes ale anului 2020 în materie de securitate şi apărare şi au fost dezbătute ameninţările care vor domina agenda mondială anul viitor.

Opiniile exprimate de generalul Tutilescu în cadrul emisiunii MAS:

- Ca efect al declaraţiei UE-Turcia şi mai mult ca efect al deblocării celei de a doua tranşe de ajutor financiar de 3 miliarde acordate Turciei de gestionare a situaţiei refugiaţilor sirieni din taberele situate pe teritoriul Turciei, este de aşteptat să nu fie evoluţii semnificate, deşi uneori poziţia publică a preşedintelui Erdogan este impredictibilă şi au fost mai multe situaţii în care a ameninţat UE în momente sensibile cu deschiderea porţilor pentru migranţii sirieni din Turcia.

- Prin urmare, culoarul Mediteranei de Est ar trebui să-şi menţină acelaşi trend descendent, chiar dacă în ultimele două luni s-au constatat unele creşteri în fluxurile de migranţi pe Mediterana de Est, în insulele din Marea Egee, de asemenea pe culoarul Balcanilor de Vest este de aşteptat ca situaţia să rămână în continuare stabilă ca efect al măsurilor şi al ajutorului financiar acordat de UE pe de-o parte Greciei, pe de altă parte Macedoniei, chiar unor state nemembre UE pentru a gestiona grupurile de migranţi aflate pe teritoriile lor, aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în Serbia.

Pe zona Mediteranei centrale, care anul trecut a cunoscut o creştere semnificativă a fluxului de migranţi, estimăm o diminuare, un trend descendent şi este consecinţa creşterii capacităţii operaţionale a gărzii de coastră libiene şi celor două operaţiuni FRONTEX Poseidon şi Sofia care au loc în zona Mării Mediterane, după cum este cunoscut culoarul Mediteranei de Vest care înseamnă punct de intrare în Europa - Spania, iar în principal migranţii vin prin Maroc şi este de aşteptat ca rezultat al măsurilor întreprinse în Maroc să scadă şi acest culoar. A existat o campanie la propriu cu implicarea directă a Europol-ului şi a reţelei europene de migraţie pentru combaterea traficului de migranţi care a produs peste 11.000 de victime în ultimii 5 ani în zona Mediteranei. Rezultatele sunt îmbucurătoare şi aceasta este una dintre măsurile care în ansamblul lor vor contribui la asigurarea acestui trend descendent al migraţiei.

Posibilităţile reale ale României de aderare la Spaţiul Schengen în actualul context. Pe agenda actualei Preşedinţii finlandeze se află un proiect de revizuire a codului frontierelor Schengen pornind de la faptul că anul trecut şase state membre UE au introdus controale la frontierele interne depăşind cu mult termenele prevăzute în codul frontierelor Schengen în acest scop şi fără o justificare adecvată. Acest proiect este în momentul de faţă blocat printr-o minoritate de blocaj a unor state care sunt interesate cele 6 care au introdus controale la frontierele Schengen şi încă două şi este de aşteptat ca acest pachet să fie retras de către Comisie pentru că anul viitor se intenţionează să vină cu o abordare comprehensivă pe acest domeniu al migraţiei şi anume cu un pact privind migraţia.

Cert este că în momentul de faţă dosarele mai importante şi mai sensibile pe care Preşedinţia României a Consiliului UE le-a transferat către Preşedinţia finlandeză nu au evoluat foarte mult, nu sunt încă finalizate, două dintre ele sunt forte sensibile respectiv Regulamentul Dublin privind împărţirea poverii între statele membre în ceea ce priveşte solicitanţii de azil şi cele privind standardele în domeniul azilului nu ridică probleme foarte mari, dar acest dosar privind reforma codului frontierelor Schengen să producă noi reguli care ar putea să ne creeze şi nouă probleme, reguli privind schimbarea MCV sau adăugarea de noi capitole la mecanismul de evaluare ceea ce va însemna să România şi Bulgaria vor trebui să fie reevaluate pe aceste capitole pentru care nu a fost evaluată.

În timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE a fost testată opinia statelor membre cu privire la o potenţială aderare a României şi Bulgariei la Schengen, se intenţiona punerea acestui subiect pe agenda Consiliului din iunie de aceea s-a testat în COREPER, care precede şi discută toate subiectele de pe agenda Consiliului, trei state membre şi-au manifestat opoziţia, una tradiţională Olanda, iar Franţa şi Germania invocând Olanda, sigur, lipsa de rezultate pe MCV, iar Franţa şi Germania motivând că oricum Spaţiul Schengen necesită o reformă şi oricum ar fi inoportun ca să fie primite noi state în acest moment până se va finaliza acest proces de reformă al Spaţiului Schengen.

Urmăreşte întreaga emisiune înregistrată AICI