06 iunie 2022

Marea Britanie se alătură SUA şi trimite sisteme de rachete cu raza de 80 km în Ucraina

Florin Jipa

Ministerul britanic al Apărării a anunţat, luni, că va trimite Ucrainei sisteme multiple de lansare rachete M270 MLRS (Multiple Launch Rocket System), dotate însă numai cu muniţie ce poate lovi obiective la maxim 80 de km, conform AFP.

Sursă foto: Twitter

Ben Wallace, secretarul Apărării, a declarat că militarii ucraineni vor fi pregătiţi în Marea Britanie pentru operarea acestor sisteme. El nu a specificat, însă, câte sisteme vor fi trimise. Vladimir Putin a avertizat, duminică, ţările vestice să nu mai trimită arme Ucrainei, ameninţând cu extinderea războiului şi în alte regiuni.

Şi Statele Unite au anunţat, marţi, că vor trimite sisteme multiple de lansare rachete Ucrainei, conform AP, cel mai probabil HIMARS.

Principala întrebare este, însă, dacă aceste sisteme avansate de rachete chiar vor ajuta Ucraina să învingă, sau cel puţin să oprească ofensiva rusă din Donbas.

Cele două ţări folosesc două tipuri de sisteme multiple de lansare rachete, M142 Himars (High Mobility Artillery Rocket System) şi M270 MLRS (Multiple Launch Rocket System). Ambele sisteme folosesc acelaşi tip de rachete, HIMARS fiind pe o platformă pe roţi şi putând fi transportat inclusiv cu o aeronavă C-130 Hercules, în timp ce MLRS este şenilată şi are o capacitate dublă de lansare faţă de HIMARS.

HIMARS poate trage şase rachete dirijate M30/M31, de 227 mm, cu o bătaie maximă de 80 km, sau o rachetă balistică MGM-140 ATACMS (Army Tactical Missile System) cu o rază de acţiune de 300 km.

Biden a fost foarte clar, luni, când a declarat că Ucraina nu va primi rachete care pot fi lansate în teritoriul inamic, aşa că cel mai probabil Ucraina nu va primi rachete balistice ATACMS. Aceste rachete pot lovi oraşele mari din Rusia şi aerodromurile de unde sunt lansate atacurile aeriene asupra oraşelor ucrainene.

Chiar şi cu rachetele de 80 km bătaie, armata ucraineană ar avea un avantaj tactic şi operativ considerabil. Aceste sisteme au bătaia dublă faţă de obuzierul M777 de 155 mm, dar şi faţă de orice sistem similar al artileriei ruse.

Într-un număr destul de mare, militarii ucraineni ar putea distruge artileria rusă şi ar crea condiţiile necesare stopării ofensivei ruse şi chiar a preluării iniţiativei pe front pentru a declanşa o contraofensivă.

Bineînţeles, aceste sisteme vor avea şi ele nevoie de protecţie la rândul lor, cu mijloace anti-aeriene, deoarece armata rusă foloseşte elicoptere de atac Mi-24, Mi-28 şi Ka-52, dar şi aeronave de atac la sol, Su-25, care vor lansa atacuri asupra poziţiilor lor.

De asemenea, va conta foarte mult câte sisteme vor ajunge în Ucraina. Ca să vă faceţi o idee asupra numărului necesar de lansatoare HIMARS, România a comandat 54, iar Polonia vrea să cumpere de aproape 10 ori mai multe, adică 500. Va conta foarte mult pentru Ucraina, pe lângă numărul de lansatoare, şi numărul de rachete primite. O rachetă este mult mai scumpă decât un proiectil, de exmplu M30/31 folosită de cele două sisteme, care poate distruge obiective până la 80 de km, costă puţin peste 100.000 de dolari.

Totodată, trebuie avut în vedere că timpul de pregătire este destul de mare iar aceste sisteme nu pot fi operate imediat ce sunt primite. României, de exemplu, i-a trebuit un an să-şi pregătească echipajele de la primul sistem primit în 2021, care încă nu este operaţional. Conform şefului Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior Iulian Berdilă, acesta va executa în această vară exerciţiile reale cu trageri pentru certificarea echipajelor.