MApN explică lipsa off set-ului la contractele de armament
Florin JipaRomânia a semnat majoritatea contractelor de achiziţii militare fără off set, ceea ce înseamnă că aproape toţi banii au plecat afară, economia naţională beneficiind foarte puţin de pe urma miliardelor de euro cheltuite până acum. Oficialii români justifică de multe ori lipsa off set-ului de faptul că vânzătorul se obligă să realizeze centre de mentenanţă în România. Acest lucru este praf în ochi, deoarece echipamentele noi nu au nevoie de mentenanţă serioasă în prima parte a vieţii, cu atât mai puţin sistemele de rachete. Cheltuielile pentru instruirea muncitorilor şi dotarea unui centru de mentenanţă sunt mult mai mici decât cele pentru off set care pot ajunge şi la 100% din valoarea contractului.
O altă scuză a oficialilor pentru lipsa off set-ului este legislaţia care, culmea, în loc să oblige la diferite forme de compensare pentru industria românească, face aproape imposibil acest lucru. În plus, multor oficiali militari li se pare mai simplă procedura guvern la guvern, fără competiţie, deoarece se evită licitaţia competitivă unde de multe ori sunt întârzieri din cauza proceselor foarte lungi iniţiate de participanţi nemulţumiţi la licitaţie.
România are o legislaţie care avantajează contractele guvern la guvern
Într-un răspuns primit de Monitorul Apărării şi Securităţii, Ministerul Apărării Naţionale specifică: „Privitor la operaţiunile compensatorii (offset) pentru programele la care faceţi referire, vă informăm că în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, art. 5^1: Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achiziţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică sau atribuite de un guvern altui guvern.”
Conform MApN, şi în legea de organizare a instituţiei militare sunt trecute prevederi pentru a ocoli operaţiile compensatorii: „Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată, la art. 61, prevede următoarele:
(2) Achiziţiile de produse, servicii şi/sau lucrări în cadrul acordurilor sau contractelor prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în conformitate cu procedurile specifice stabilite de guvernele străine şi/sau organizaţiile internaţionale care acordă asistenţa de securitate.
(3) Produsele, serviciile şi/sau lucrările furnizate/prestate/executate în cadrul acestor acorduri sau contracte sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”
Legislaţia românească nu ajută deloc industria naţională, în condiţiile în care contractele guvern la guvern cu Statele Unite pot avea clauze de compensare, iar alte ţări, printre care Polonia, au beneficiat de această clauză.
România foloseşte ca regulă o excepţie a legislaţiei europene
Un pic mai ciudat este faptul că şi atunci când se decide o achiziţie competitivă, sunt schimbate regulile, cum a fost cazul pentru Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă, conform unui proiect de act normativ aflat pe site-ul MApN.
Acest lucru a atras critici din partea companiei europene care se calificase în etapa a doua a procedurii de achiziţie.
„Am participat în cadrul licitaţiei şi am explicat cum îndeplinim specificaţiile operaţionale cu sistemul EXOCET, încadrându-ne în buget, inclusiv cu cerinţele pentru off set,” a declarat Didier Philippe, vicepreşedintele companiei MBDA.
El a mai detaliat că prin procedura guvern la guvern, costurile de achiziţie vor fi mai mari cu 45 la sută (oferta făcută de MBDA a fost de 137 milioane de euro, iar aprobarea cerută de Guvern Parlamentului pentru acordarea contractului guvernului SUA este pentru 200 de milioane), majoritatea banilor vor fi daţi la începutul contractului şi nu sunt asigurate condiţii de off set pentru ca industria naţională de apărare să beneficieze de o parte din aceşti bani.
Fără transparenţă pentru contractele de off set
Un alt aspect deranjant este faptul că şi atunci când se prevede un contract de off set, oficialii români nu-l mediatizează şi ascund datele relevante sub clauza de confidenţialitate.
Acordul cadru nr. 02/801/2018 de furnizare a produsului „Transportor blindat pentru trupe 8x8” încheiat cu operatorul economic GDELS-Mowag GmbH, prevede clauze pentru realizarea de operaţiuni compensatorii (offset) în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002. La data de 03.04.2018 a fost semnat acordul de compensare nr. 660/2018 între General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH şi Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială/OCATS din subordinea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Într-un răspuns primit de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri ni s-a refuzat, însă, accesul la contractul de off set.
„Având în vedere solicitarea dvs., vă informăm că acordul de compensare semnat între O.C.A.T.S. şi compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH este un document confidenţial şi orice comunicare vizând acesta se poate face doar cu acceptul scris, în prealabil, al contractantului. Totodată, vă facem cunoscut că acordul de compensare reprezintă un document al dosarului operaţiunilor compensatorii iar potrivit prevederilor art.43 din OUG nr.189/2002, documentele cuprinse în dosarul operaţiunilor compensatorii sunt puse la dispoziţie doar autorităţilor publice interesate.”
Cu toate acestea, aceeaşi firmă, GDELS, când a încheiat un contract cu ministerul de resort din Spania, în valoare de 1,74 miliarde de euro, pentru 348 de transportoare blindate, a făcut publice informaţii relevante din acţiunile compensatorii, inclusiv firmele implicate şi numărul de locuri de muncă generate:
„GDELS-SBS va produce VCR 8x8 în locaţiile sale din Trubia şi din Sevilla în Spania, în colaborare cu ceilalţi membri spanioli din asociere. Membrii asocierii includ GDELS-Santa Bárbara Sistemas, Indra Sistemas, Sapa Placencia şi Escribano Mechanical & Engineering. Ministerul Apărării din Spania a dispus un Plan Industrial Naţional prin care participarea industriei spaniole nu trebuie să fie mai mică de 70% din totalul programului. Asocierea a fost înfiinţată pentru a se asigura că toate obiectivele şi nevoile operaţionale ale armatei spaniole şi ale Ministerului Apărării spaniol sunt îndeplinite pe deplin şi pentru a îndeplini cerinţele planului industrial al guvernului.
Participarea la programul GDELS-Santa Bárbara Sistemas va implica aproximativ 650 de angajaţi în mod direct şi 1.100 de angajaţi indirect.”
Şi totuşi se poate
Pe 25 august s-a marcat începerea lucrărilor la viitoarea fabrică unde se vor realiza cabinele şi se vor integra toate componentele pentru viitoarele camioane tactice Iveco ale Armatei României, la Petreşti, Dâmboviţa, cu participarea mai multor oficiali, printre care şi premierul Ludovic Orban.
Reprezentanţii companiei şi ai guvernului au detaliat aspectele contractului, inclusiv cel de off set, care reprezintă cel puţin 80% din valoare, ceea ce înseamnă că, dacă se doreşte, există căile legale şi administrative pentru informarea corectă a publicului despre banii plătiţi pe echipamente militare.
În anii trecuţi, investiţiile în apărare au reprezentat aproape 40% din totalul investiţiilor naţionale, iar o explicare clară a acestora publicului plătitor de taxe şi implicarea industriei naţionale cât mai mult, va ajuta la acceptarea şi pe viitor de către români a unor cheltuieli mari pentru apărare.