20 iunie 2020

Macedonia de Nord - nouă dispută în integrarea europeană

Stelian Teodorescu

Pe fondul crizei pandemiei COVID-19, NATO a mai făcut un pas important în procesul de lărgire şi consolidare prin integrarea Macedoniei de Nord, la data de 27 martie 2020. Grecia blocase anterior încercările naţiunii macedonene de a se alătura NATO şi, implicit, UE din cauza disputei privind denumirea noului stat rezultat după destrămarea fostei Iugoslavii. Procesul de integrare în NATO s-a derulat şi obiectivul a fost realizat de liderii de la Skopje după o dispută diplomatică de lungă durată şi decisivă cu liderii de la Atena privitor la prima denumire a noului stat, denumire contestată intens de Grecia.

Sursă foto: profi Media

Disputa privind numele statului macedonean s-a dovedit a fi un obstacol semnificativ pentru Macedonia de Nord în procesul de aderare la organizaţiile internaţionale occidentale, Acordul de la Prespa, semnat în 2018 şi intrat în vigoare în februarie 2019, a contribuit la rezolvarea situaţiei prin schimbarea oficială a numelui ţării din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) sau R.Macedonia, aşa cum era recunoscută la nivel internaţional, în „Republica Macedonia de Nord”, punându-se astfel capăt unei dispute de aproape trei decenii.

Fostul premier, Zoran Zaev, a lămurit decizia prin sublinierea faptului că aderarea la NATO şi UE nu se poate realiza fără a se accepta o nouă denumire a statului macedonean. A fost, astfel, deschisă calea pentru aderarea Macedoniei de Nord la NATO.

Macedonia de Nord are o istorie semnificativă a cooperării cu NATO şi alţi aliaţi internaţionali. De exemplu, a sprijinit intervenţia NATO din 1999 în Kosovo, iar taberele de refugiaţi din ţară au găzduit peste 100.000 de refugiaţi din Kosovo în momentul culminant al crizei. Alte exemple edificatoare sunt sprijinul Macedoniei de Nord pentru misiunea NATO din Afganistan, cooperarea cu forţele militare ale SUA în Irak şi participarea la misiunea UNIFIL a ONU în Liban.

Alocarea bugetară pentru apărare pentru 2020, la  aproximativ 1,4% din PIB-ul total al Macedoniei de Nord, reprezintă o creştere faţă de 2019, când a fost aproximativ 1,19%.

Cheltuielile trebuie să vizeze modernizarea şi dotarea armatei pentru a atinge obiectivele privind capacitate de apărare. Aleksandar Kržalovski, directorul executiv al Centrul macedonean de cooperare internaţională (MCIC) a subliniat că „în timp ce structura bugetului se orientează către cerinţele NATO, cu 20% alocate pentru modernizare şi achiziţie de echipamente, o sumă semnificativă din buget este încă cheltuită pentru costurile de personal şi pentru întreţinere. Deoarece se preconizează că achiziţiile pentru apărare vor creşte, guvernul trebuie să respecte politica NATO şi să asigure integritatea, transparenţa şi responsabilitatea în acest proces”, dar „doar timpul va arăta dacă aceste obiective vor fi atinse”.

Autorităţile Macedoniei de Nord se aşteaptă ca admiterea oficială a ţării la NATO să accelereze şi soluţionarea problemei integrării în UE.

Drept urmare a evoluţiilor din ultima perioadă şi după cincisprezece ani de candidatură, în martie 2020, Macedonia de Nord a primit undă verde şi pentru deschiderea discuţiilor de aderare la UE, . Cu toate acestea, la mai puţin de o lună după ce UE a acceptat în sfârşit să înceapă discuţiile de aderare cu Macedonia de Nord, a apărut un nou obstacol în calea de aderare a statului macedonean, şi anume Bulgaria.

Iată că acum, după Grecia, Bulgaria este ţara care ar putea sta în calea viitorului european al Macedoniei de Nord, punându-se sub semnul întrebării relaţiile dintre Sofia şi Skopje. Cele două naţiuni au semnat un tratat de prietenie în 2017, pentru a consolida relaţia lor. Ca parte a acestui tratat, a fost creată o comisie bilaterală pentru depăşirea disputelor de lungă durată pe care cele două ţări le au cu privire la părţile comune din istoriile lor. Un exemplu elocvent sunt dezacordurile cu privire la anumite figuri istorice şi la etnia lor. De pildă, Goce Delčev (1872-1903), liderul unei rebeliuni din 1903 împotriva guvernării otomane, este văzut ca un erou naţional în ambele ţări, dar în Macedonia de Nord este văzut ca macedonean, iar în Bulgaria este văzut ca bulgar.

Experienţa cooperării multinaţionale în cadrul NATO, acumulată de statul macedonean în perioada anterioară, constituie un element favorabil şi foarte important şi pentru viitoarea cooperare la nivelul UE a ţării în alte domenii, în special la punerea în operă a operaţiilor şi iniţiativele comune europene.

Având în vedere ambiţia sa de a adera şi la UE, Macedonia de Nord şi-a confirmat angajamentul strategic faţă de Politica comună de securitate şi apărare a UE, această ţară participând la misiunea ALTHEA, în Bosnia şi Herţegovina (BiH), şi la misiunea EUFOR Concordia desfăşurată în Macedonia de Nord, misiune care a sprijinit guvernul în procesul de implementare a Acordului de pace de la Ohrid, din 2001, între guvernul macedonean şi insurgenţii etnici albanezi.

Cu alte cuvinte, Macedonia de Nord s-a pus deja la dispoziţie în procesul de cooperare din cadrul operaţiilor conduse de UE care împreună cu regiunea Balcanilor de Vest se confruntă cu ameninţări de securitate comune. Cooperarea internaţională în regiune se dovedeşte a fi una necesară, mai ales că traficul de persoane şi droguri şi existenţa şi deţinerea ilegală a armelor pune în pericol securitatea în Balcanii de Vest. În cadrul Planului comun de acţiune pentru combaterea terorismului din Balcanii de Vest, Macedonia de Nord abordează şi chestiuni, precum revenirea în ţară a luptătorilor terorişti, având în vedere că autorităţile acestui stat estimează că cel puţin 130 de cetăţeni ai săi au luptat alături de ISIS în Siria.   

Drept urmare, pentru a face faţă provocărilor, Macedonia de Nord colaborează cu Consiliul Europei în cadrul Facilităţii Orizontale pentru Balcanii de Vest şi Turcia 2019-2022[i]. Prin acest plan, Macedonia de Nord ajută victimele exploatării prin muncă şi traficului de copii, precum şi creşterea gradului de conştientizare a tuturor actorilor cu privire la combaterea traficului în regiune.

Dar, pe alt plan, Bulgaria ar putea să pună sub semnul întrebării şi să oprească începutul negocierilor de aderare ale autorităţilor de la Skopje cu UE din cauza lipsei progresului în activitatea unui comitet bilateral format din istorici.

Ca argument adus în acest sens ar putea fi considerată declaraţia europarlamentarului bulgar (reprezentant în PPE al formaţiunii politice GERB a premierului bulgar Boiko Borisov), Andrei Kovacev[ii], care a subliniat într-un interviu, în data de 4 mai, că „dacă comisia de istorie mixtă nu îşi va relua activitatea până în iunie 2020 şi autorităţile din Skopje continuă să falsifice istoria, Bulgaria nu va fi de acord să înceapă discuţii de preaderare cu Macedonia de Nord”, cu toate că oficialul bulgar a subliniat că vorbeşte în nume personal cu privire la acest subiect. În acelaşi context, nu trebuie omis nici faptul că la nivelul Comisiei Europeane s-a decis să se înceapă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord (şi Albania), în iunie 2020. Drept urmare, putem evidenţia şi accentul pus de Kovacev, care a subliniat faptul că ar trebui să aibă loc o conferinţă interguvernamentală, dar având în vedere că nu a fost stabilită nicio dată pentru organizarea şi desfăşurarea conferinţei, aceasta poate avea loc în timpul preşedinţiei germane a UE, începând cu luna iulie 2020.

Prin declaraţiile autorităţilor bulgare făcute la Bruxelles sunt lansate avertismentele că Bulgaria îşi va păstra, ca ţară membră a UE, dreptul de a condiţiona negocierile cu Macedonia de Nord cu punerea în aplicare a istoricului acord bilateral de prietenie din 2017. Autorităţile de la Sofia au mai afirmat că doresc ca UE să folosească aceeaşi „clauză lingvistică” care a făcut parte din acordul de prietenie Skopje-Sofia, din 2017, în care în loc de „limba macedoneană”, ambele părţi au fost de acord ca o soluţie de compromis convenită să utilizeze termenul „limba oficială a Republicii Macedonia de Nord”. „Niciun document / declaraţie / poziţie din partea UE şi a instituţiilor sale nu poate fi interpretat / interpretată ca o recunoaştere a existenţei unei aşa-numite „limbi macedonene” separată, se arată în declaraţia bulgară care nu este, în esenţă, decât o repetare a cererilor Sofiei făcute cu mult timp înainte.

În octombrie, anul trecut, Bulgaria a adoptat un set lung şi dur de condiţii pentru procesul Macedoniei de Nord în negocierile de aderare la UE, dar autorităţile de la Skopje au rămas în mare măsură tăcute, reiterându-se, cel mai probabil, faptul că se doreşte să fie rezolvate în mod deschis şi în spiritul acordului de prietenie semnat şi în care sunt deja angajate. Semnarea acordului a contribuit la o relaxare a relaţiilor bilaterale, cele două ţări, Bulgaria şi Macedonia de Nord, lansând activitatea unor comisii comune, care încă funcţionează, pentru soluţionarea problemelor deschise.

Deşi Skopje a susţinut că activitatea comisiei a fost amânată după amânarea alegerilor legislative din cauza crizei pandemiei coronavirusului, comitetul nu a funcţionat din decembrie anul trecut şi nu a avut mare succes nici în perioada anterioară amânării alegerilor. Deşi se prefigurează şi în procesul de aderare la UE a Macedoniei de Nord intrarea  într-o competiţie similară cu cea de integrare în NATO, se poate aprecia că liderii de la Skopje continuă să consolideze legăturile cu Occidentul şi urmează calea de aderare la UE.  

Stevo Pendarovski, preşedintele Macedoniei de Nord,, a promis să continue demersurile care au dus la intrarea statului macedonean în NATO şi în procesul pentru UE şi a anunţat, de asemenea, planurile de creştere a bugetului de apărare la 2% din PIB şi, implicit, cele de modernizare a armatei.

În acelaşi context, SUA au ajutat activ fosta republică iugoslavă în procesul de aderare la NATO, în 2019, iar Senatul SUA a ratificat protocolul privind aderarea Macedoniei de Nord la Alianţă, în octombrie 2019, cu votul majorităţii.

Un domeniu de cooperare este cel al comunicaţiilor şi protecţiei acestora. Skopje lucrează în strânsă colaborare cu actori precum Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor pentru dezvoltarea „cybersecurity” în ţară şi în regiune. După ce şi-a sporit eforturile în acest domeniu şi a adoptat o strategie naţională de securitate cibernetică pentru perioada 2018-2022, autorităţile de la Skopje îşi propun să înfiinţeze o Academie Regională de Securitate Cibernetică cu sediul în Skopje pentru regiunea balcanică. Atât secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cât şi ambasadorul SUA-NATO, Kay Bailey Hutchison, au sugerat că Alianţa este dispusă să ajute Macedonia de Nord în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. A fost înfiinţată o echipă de sprijin împotriva ameninţărilor hibride pentru a ajuta ţara să combată dezinformarea online, remarcându-se că Macedonia de Nord a fost mult timp ţinta campaniilor de dezinformare ruse. În domeniul securităţii cibernetice, ca şi în cazul altor domenii de securitate, eforturile Macedoniei de Nord continuă, această ţară din Balcanii de Vest având acum sprijinul NATO.

Comisarul pentru extindere UE, Oliver Várhelyi, a confirmat parlamentarilor europeni, în data de 19 mai, că publicarea pachetului de extindere elaborat la nivelul Comisiei Europene a fost amânată până în toamna anului 2020, din cauza pandemiei COVID-19, dar cadrul de negociere pentru Macedonia de Nord (şi Albania) va continua în conformitate cu planificarea. "Lucrăm zi şi noapte cu criza COVID-19 şi, având în vedere faptul că este dificil de prezis cum va fi situaţia economică, va fi dificil să vedem cum se vor îndeplini reformele", a spus O.Várhelyi pentru Comitetul pentru afaceri externe al Parlamentului European. Pachetul de extindere al Comisiei Europene include o analiză anuală a întregului proces de extindere, precum şi rapoarte detaliate pentru fiecare ţară candidată la aderarea la UE. Din 2018, pachetul a fost programat să fie publicat în fiecare primăvară. Cu toate acestea, în timp ce rapoartele au fost iniţial programate pentru aprilie 2020, apoi au fost întârziate pentru iunie 2020 din cauza focarului COVID-19, cel mai probabil nu vor fi derulate până în toamna anului 2020. Potrivit anunţului făcut de O.Várhelyi la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, desfăşurat sub forma unei videoconferinţe, în data de 6 mai, decizia privind amânarea a fost influenţată de resursele umane insuficiente şi de nevoia de a fi elaborat un raport „substanţial” care va fi anunţat în toamna anului 2020, împreună cu planul de investiţii economice al Comisiei Europene pentru Balcanii de Vest. Conform lui O.Várhelyi, scopul acestei întârzieri este, de asemenea, de a se acorda mai mult timp pentru ca reformele să fie realizate şi pentru a se realiza o mai bună predictibilitate, avându-se în vedere efectele generate de pandemia COVID-19.

În ciuda întârzierii, O.Várhelyi a confirmat că un cadru de negociere pentru Macedonia de Nord (şi Albania), care era programat să fie prezentat împreună cu un pachet de extindere, va fi anunţat în iunie 2020, aşa cum a fost planificat. Un argument favorabil pentru susţinerea acestei ipoteze poate fi acela că, în martie 2020, liderii UE au dat undă verde Comisiei pentru a începe pregătirea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord (şi Albania), o astfel de schimbare de atitudine fiind catalogată ca fiind una care trebuie să restabilească „credibilitatea” după evenimentele care au avut loc în octombrie 2019, când Franţa a blocat discuţiile de aderare pentru statul macedonean.

Noile norme de extindere, prezentate de Comisie în februarie 2020, au menirea de a oferi credibilitate, previzibilitate, dinamism şi orientare politică în procesul de integrare şi de a  schimba poziţia Franţei, cea mai ”prudentă” ţară membră a UE în cazul Macedoniei de Nord (şi Albaniei).

 

Ţările din Balcanii de Vest au arhitecturi de securitate interdependente, valoare suplimentară în momentele în care asistăm la o proliferare regională sau chiar globală a ameninţărilor. Calitatea de stat membru NATO şi, eventual, de membru al UE va consolida Macedonia de Nord în plan intern şi va permite să devină şi exportator de securitate.

Cu lumina verde acordată recent de Consiliul Afacerilor Generale al UE pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord (şi Albania), dar care lasă Consiliul European să ia o decizie cu privire la această problemă, integrarea în UE a Macedoniei de Nord devine un proces din ce în ce mai sigur, deoarece şi recenta aderare la NATO va fi una benefică şi favorizantă în următorul proces de integrare europeană.
Autorităţile din Skopje speră că, în timpul discuţiilor, Bulgaria şi Macedonia de Nord vor putea rezolva şi problemele existente în abordările lor diferite privind istoria comună.

Până la urmă, tot împreună vor fi şi în Uniunea Europeană.



[i] Facilitatea Orizontală pentru Balcanii de Vest şi Turcia (Facilitatea Orizontală II) 2019-2022 este o iniţiativă de cooperare a Uniunii Europene pentru regiunea Balcanilor de Vest şi Turcia. Acesta este unul dintre rezultatele Declaraţiei de intenţie semnată la 01 aprilie 2014 de secretarul general al Consiliului Europei şi de comisarul Uniunii Europene pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, în care    s-a convenit să se consolideze în continuare cooperarea în domenii cheie de interes comun. Prima fază a programului a inclus diverse iniţiative regionale specifice beneficiarilor şi s-a desfăşurat în perioada 2016 - 2019. A doua fază a programului continuă să se bazeze pe rezultatele fazei I şi extinde zonele tematice la noi subiecte cruciale pentru regiune - libertatea de expresie şi media. A doua fază a programului vizează acţiunile din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, precum şi Turcia, iar dimensiunea regională a programului se doreşte a fi consolidată. Mecanismul de coordonare a expertizei care oferă expertiză legislativă şi consultanţă politică în cadrul sistemului Consiliului Europei rămâne o parte importantă a programului disponibil tuturor beneficiarilor.

[ii] Dr. Andrei Kovacev (născut la 13 decembrie 1967, la Sofia), este un politician bulgar, membru al Parlamentului European şi şef al delegaţiei bulgare în cadrul grupului PPE din Parlamentul European. În ianuarie 2012, a fost ales vicepreşedinte al AFET - Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.