Lumea în flăcări
Monitorul Apărării şi SecurităţiiAUTOR: GEORGE FRIEDMAN
În urmă cu câteva săptămâni, am scris un articol numit „Lumea începe să se reorganizeze”. Cu siguranţă o reorganizare se apropie, însă spre deosebire de cea care a avut loc după destrămarea Uniunii Sovietice, din 1991, aceasta va apărea în urma războaielor şi posibilelor războaie. Războiul din Ucraina a început de aproape doi ani. Există indicii că ar putea fi stabilit un acord, însă conflictul continuă. Războiul dintre Hamas şi Israel a început de o lună şi este poate cel mai devastator război văzut într-un loc în care războiul continuu a devenit o artă.
Şi lucrurile continuă. Am auzit de la doi oameni în care am încredere profundă că Serbia se pregăteşte de război. Serbia şi Kosovo s-au luptat într-un război sângeros în 1998-1999, un război în care SUA şi NATO au luat partea Kosovo şi au desfăşurat o campanie de bombardare împotriva Serbiei. Sper ca aceste surse să se înşele, dar cred că acest lucru va avea loc şi se va răspândi în Balcani.
Chinezii au pătruns pe la graniţa cu Filipine. Japonezii au declarat public că ei vor lucra pentru a întări apărarea Insulelor Filipine şi le vor ajuta prin trimiterea de nave de război în cazul unor atacuri chinezeşti. Japonia a anunţat, de asemenea, că va creşte cooperarea cu Malaysia. Mai mult decât atât, China şi India s-au tot luptat la graniţă, într-un război. Japonia a spus Indiei că este pregătită să ofere sprijin, dar nu a specificat în ce va consta acesta.
China are preocupări economice semnificative. Nu cred că are puterea navală pe care alţii cred că o are, însă tot este o putere enormă. Aşadar, decizia Japoniei de a provoca Beijingul, cu sprijinul SUA, reprezintă un nou rol pentru Japonia în Vestul Pacificului, unul căruia China s-ar putea să nu-i facă faţă. Economia Chinei, care încetineşte, slăbeşte şi guvernul chinez.
Turcia pare să intervină politic prin Asia Centrală, care este o zonă de o importanţă mare pentru Rusia. Acest lucru poate crea o situaţie nedorită.
Tensiunile din sud-estul Asiei, Balcani şi estul Europei, Orientul Mijlociu şi centrul Asiei nu sunt conectate în vreo formă. Nu este o situaţie similară celui de-Al Doilea Război Mondial, unde statele erau legate unele de celelalte, precum Germania şi Italia sau SUA şi Marea Britanie. În acel caz, răspândirea războiului era susţinută de interese comune. În sistemul global actual, nu par să existe conexiuni între războaiele curente şi cele posibile.
Asta pare să indice faptul că nu va începe un război global. Dar este greu de înţeles de ce pare să existe o proliferare a conflictelor curente şi posibile fără a exista o bază comună. Poate fi faptul că nu se întâmplă nimic important în realitate, iar ideea neînţelegerilor care ajung războaie să fie nefondată. Dar, ca întotdeauna, există întrebări la care nu pot răspunde. De ce îşi încordează muşchii japonezii în acelaşi timp în care palestinienii şi israelienii sunt în război şi în statele balcanice există unde de şoc? Nu este vorba doar despre un set de realităţi şi posibilităţi despre război, ci faptul că se întâmplă în acelaşi timp.
Este posibil ca întrebarea mea să nu poată primi un răspuns, dar SUA sigur fac parte din această combinaţie. Mulţi cred că SUA ar trebui să se implice mai mult în război, chiar dacă nu au un interes direct în acesta. Însă SUA sunt liderul global, cea mai mare economie a lumii şi cea mai mare putere militară. Aceşti factori conectează SUA cu majoritatea ţărilor lumii, fie prin conexiuni economice, fie prin alianţe militare. Avantajul este că SUA au opţiuni. Însă aşa cum s-a întâmplat cu Marea Britanie şi Roma înainte, SUA trebuie să se implice selectiv. SUA au învins Japonia în Al Doilea Război Mondial, au câştigat un război în Balcani, au ajutat la crearea Israelului şi la modelarea Ucrainei. Aşa cum observăm din această listă de războaie şi posibile războaie, SUA sunt implicate în multe dintre ele. Deci, ţara pe care am lăsat-o în afară este SUA, care se întâmplă să fie trase în războaie fără a avea mult timp la dispoziţie pentru a se gândi. Este un subiect pe care istoricii ar trebui să îl ia în considerare. Acum, trebuie să ne gândim dacă prietenii mei de încredere au vreo idee despre ce vorbesc. Cele mai multe dintre războaiele despre care au existat zvonuri nu au avut loc.