La primul eveniment major de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, când pentru prima dată o dronă rusească a căzut pe teritoriul NATO, România a picat testul

Cel puţin trei momente sunt greu de înţeles în comportamentul oficialilor români:

1. Luni ne-au informat că nicio dronă nu a căzut în România, fără să verifice la faţa locului, chiar dacă existau clipuri şi fotografii de la grănicerii ucraineni care demonstrau contrariul.

2. Preşedintele a fost informat că militari au fost dislocaţi în regiune pentru a căuta drona şi s-au luat măsuri de vigilenţă sporită, dar locuitorii au declarat că numai după găsirea dronei de către primar au sosit şi militarii, la patru ore distanţă.

3. Ne-au spus că militarii au descoperit drona, când de fapt resturile au fost găsite de primarul din Ceatalchioi, miercuri dimineaţă, care a şi anunţat autorităţile.

Din punctul meu de vedere, România a picat testul primului incident major întâmplat de la declanşarea războiului Rusiei în Ucraina.

Însă, cel mai mult deranjează că niciun oficial nu le-a spus cetăţenilor speriaţi din aceste localităţi de graniţă că armata va face tot posibilul pentru a-i apăra. Dacă mergem pe exemplul Poloniei, România ar trebui să disloce în regiune sisteme antiaeriene pentru a doborî dronele şi rachetele ruseşti sau ucrainene care violează spaţiul aerian al ţării.

La ce bun să tot arăţi aceste sisteme la paradă şi exerciţii, dacă atunci când ai nevoie de ele, le ţii în unităţi. Sunt multe tipuri de rachete antiaeriene, probabil împotriva dronelor cel mai mult s-ar preta cele cu rază mică. În Ucraina s-au dovedit eficiente împotriva dronelor sistemele antiaeriene Gepard, care sunt şi în dotarea Armatei României.