La Poznań, în căutarea Uniunii Europene. Summit-ul pentru integrarea Balcanilor de Vest

Un eveniment cu o agendă bogată

Summit-ul a avut şi în acest an ca participanţi şefii de guvern, miniştrii de externe şi miniştri ai economiei din statele aspirante la integrare în UE, Albania, Bosnia şi Herţegovina (BIH), Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia, precum şi din două state membre ale Uniunii Europene (UE) din regiune, Croaţia şi Slovenia.

La eveniment au participat şi alte state membre ale UE, Austria, Bulgaria, Franţa, Grecia, Germania, Polonia, Marea Britanie, Italia, precum şi reprezentanţi ai UE, ai instituţiilor financiare internaţionale sau ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Consiliului Regional de Cooperare (RCC) şi Biroului Regional de Cooperare pentru Tineret (în total aproximativ 1.500 de persoane, inclusiv peste 1.000 de invitaţi străini, dar şi alţi oficiali europeni, printre care şi cancelarul german, Angela Merkel, premierul britanic, Theresa May, premierul francez Edouard Philippe, şeful OECD, Jose Angel Gurria, şeful diplomaţiei UE, Federica Mogherini şi Comisarul UE pentru extindere, Johannes Hahn).

Anterior reuniunilor ministeriale (04.07.2019) şi Summit-ului liderilor statelor participante (05.07.2019), evenimentul a mai cuprins un Forum Think Tank[1] (03.07.2019, la care au participat aproximativ 200 de ONG-uri europene), un Forum al societăţii civile (04.07.2019) - o platformă de schimb de experienţă şi de cooperare destinată ONG-urilor, precum şi un Forum pentru afaceri (04.07.2019), al cărui scop a fost de a ajuta antreprenorii să realizeze legături şi să aprofundeze cunoştinţele profesionale.

Agenda summit-ului a fost în concordanţă cu priorităţile preşedinţiei poloneze ale "Procesului de la Berlin": economia, conectivitatea, societatea civilă şi securitatea.

Conform declaraţiilor ministrului afacerilor externe macedonean, Nikola Dimitrov, şi ministrului afacerilor externe bulgar, Ekaterina Zakharieva, următorul summit va fi organizat de Macedonia de Nord şi Bulgaria, liderii de la Skopje fiind lăudaţi pentru succesul istoric obţinut în procesul de soluţionare a disputei cu Grecia şi despre care se spune că ar trebui să servească drept exemplu în ceea ce priveşte relaţiile de bună vecinătate. ​​

UE nu renunţă la Balcanii de Vest

Reuniunea la nivel înalt de la Poznań vine după precedentele summit-uri de la Berlin, Viena, Paris, Trieste şi Londra, precum şi după Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Sofia, din 2018.

Liderii participanţi la eveniment şi-au reafirmat punctul de vedere că "Procesul de la Berlin" demonstrează angajamentul UE de a realiza în Balcanii de Vest o regiune stabilă, sigură şi prosperă, zona fiind catalogată ca fiind o parte a Europei care împărtăşeşte valori comune, aceeaşi istorie şi geografie, acelaşi patrimoniu cultural şi un viitor definit de oportunităţi şi provocări comune. În acest context, liderii participanţi şi-au reafirmat în unanimitate sprijinul lor fără echivoc faţă de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, guvernul polonez reiterându-şi convingerea că viitorul întregii regiuni este în UE.

În acelaşi timp, liderii ţărilor din Balcanii de Vest şi-au reafirmat angajamentul de a consolida statul de drept, drepturile fundamentale şi buna guvernare în regiune. Aceştia au convenit asupra importanţei cooperării regionale, a relaţiilor de bună vecinătate şi a reconcilierii, elemente considerate esenţiale pentru ca această regiune să progreseze pe calea sa europeană. De asemenea, liderii entităţilor din Balcanii de Vest s-au angajat să depăşească dificultăţile actuale din regiune pentru a realiza progrese substanţiale în domenii precum integrarea economică regională şi conectivitatea în beneficiul cetăţenilor şi al operatorilor economici. Mai mult, şefii de guvern, miniştrii de externe, miniştrii economiei şi cei de interne din Balcanii de Vest, împreună cu omologii lor din mai multe state europene şi reprezentanţi la nivel înalt ai UE, şi-au declarat disponibilitatea pentru a consolida cooperarea regională dintre entităţile din Balcanii de Vest precum şi între regiune şi UE şi pentru a avansa în continuare procesul de integrare europeană a Balcanilor de Vest.

În acest context, UE şi-a reconfirmat angajamentul de a consolida cooperarea cu regiunea, printr-o serie de măsuri concrete:

1. Consolidarea conectivităţii în domeniul transporturilor şi energiei atât în cadrul regiunii, cât şi între regiune şi UE ca factor cheie pentru creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi generarea de beneficii clare economiilor şi cetăţenilor regiunii şi UE. În domeniul transporturilor şi al energiei au fost prezentate:

• un nou pachet de conectivitate în valoare de 180 de milioane de euro. Implementate prin intermediul Cadrului de investiţii pentru Balcanii de Vest, subvenţiile pentru opt noi proiecte ce ţin de transport şi energie (infrastructură rutieră, feroviară, transportul resurselor de energie) vor contribui la atingerea obiectivelor agendei de conectivitate şi se aşteaptă să atragă investiţii de până la 728 de milioane de euro. Proiectele vor sprijini modernizarea unei staţii feroviare comune de frontieră, instalarea echipamentelor de semnalizare şi telecomunicaţii pe mai mult de 100 km de linii de cale ferată, construirea şi modernizarea a peste 30 km de autostradă şi peste 100 km de linii de transport de energie electrică şi construcţia a 68 km de conductă de gaz de interconectare;
• subvenţii în valoare de 15 milioane de euro pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere şi funcţionarea punctelor de trecere a frontierei în regiune. Subvenţiile vizează îmbunătăţirea condiţiilor rutiere pe sectoare cu rate ridicate de accidente, în timp ce îmbunătăţirile privind punctele de trecere a frontierei vor avea ca rezultat economii de timp pentru cetăţeni şi vehicule grele;

• un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a strategiei feroviare regionale care vizează îmbunătăţirea conectivităţii în regiune şi cu UE şi creşterea competitivităţii sectorului feroviar prin operaţiuni mai fiabile, rentabile şi mai sigure.

2. Stimularea transformării digitale a regiunii pentru a sprijini tranziţia către o economie digitală şi a aduce în regiune beneficiile transformării digitale, cum ar fi creşterea economică mai rapidă, mai multe locuri de muncă şi servicii mai bune. Liderii au salutat intrarea în vigoare, la 01.07.2019, a Acordului Regional de Roaming.

Acordul este o realizare importantă a Agendei digitale pentru Balcanii de Vest şi un prim exemplu al beneficiilor cooperării regionale. Consumatorii vor putea beneficia de o reducere substanţială a tarifelor lor de roaming în regiune, cu costuri de până la opt ori mai reduse. În ceea ce priveşte conectivitatea în bandă largă, un element esenţial pentru economia digitală a regiunii, au fost anunţate noi subvenţii de 1,65 milioane de euro pentru trei proiecte de sprijinire a dezvoltării reţelelor naţionale de bandă largă şi de îmbunătăţire a conectivităţii digitale în Albania, Muntenegru şi Macedonia de Nord.

3. Sprijinirea dezvoltării socio-economice, a integrării economice şi a creşterii economiei verzi/ecologice, astfel:

• s-au raportat progresele realizate în cadrul Instrumentului de garantare. Lansată la începutul anului 2019 sub auspiciile Cadrului de investiţii pentru Balcanii de Vest, cu un angajament iniţial al UE de până la 150 de milioane de euro, garanţia urmăreşte să mobilizeze investiţii de până la 1 miliard de euro în dezvoltarea social-economică durabilă şi integrarea regională pentru a debloca investiţiile private şi pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare în regiune;

• au fost semnate scrisorile de intenţie împreună cu instituţiile financiare internaţionale pentru a consolida facilitatea dezvoltării şi inovării întreprinderilor din Balcanii de Vest cu încă 20 de milioane de euro, pentru a spori resursele financiare puse la dispoziţia IMM-urilor din Balcanii de Vest;

• a fost declarată disponibilitatea de a se continua sprijinirea planului propriu al regiunii de a dezvolta un spaţiu economic regional şi s-a salutat aprobarea Acordului privind recunoaşterea reciprocă a gradelor academice.

4. Sprijinirea integrării social-economice a populaţiei de etnie romă. În acest scop a fost aprobată Declaraţia de integrare a romilor. Liderii s-au angajat să ia măsurile necesare pentru a obţine rezultate concrete în domeniile ocupării forţei de muncă, asigurării locuinţelor, educaţiei, sănătăţii, înregistrării civile şi nediscriminării.

5. În domeniile mediului şi climei, liderii au aprobat Declaraţia comună privind "Tranziţia la energiei verde/curată în Balcanii de Vest", semnată la 21.02.2019. Pentru a genera acest impuls, sunt sprijinite eforturile regiunii de a elabora o Agendă Verde pentru Balcanii de Vest, care ar consolida cooperarea regională şi ar aduce beneficii pentru bunăstarea şi sănătatea cetăţenilor din regiune şi a statelor membre UE din vecinătate, valorificând în acelaşi timp potenţialul economiei verzi, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Liderii şi-au confirmat angajamentul faţă de o agendă ambiţioasă în domeniul mediului care contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

6. Accelerarea acţiunilor privind cooperarea în materie de securitate. Liderii participanţi la summit au făcut bilanţul progreselor realizate în cooperarea dintre Balcanii de Vest şi UE pentru a aborda provocările comune legate de securitate, inclusiv în lupta împotriva terorismului, radicalizării, atacurilor cibernetice, ameninţărilor hibride, crimei organizate şi traficului de arme. Mai mult, a fost supusă discuţiilor legătura dintre corupţie şi securitate, într-un astfel de context, reprezentanţii entităţilor din regiune reiterându-şi angajamentul de a combate corupţia.

7. Sprijinirea cooperării regionale şi a relaţiilor de bună vecinătate. Cooperarea regională şi relaţiile de bună vecinătate se află în centrul procesului de integrare a Balcanilor de Vest în UE, ceea ce implică, de asemenea, reconcilierea durabilă şi sinceră. Drept urmare, summit-ul a fost o oportunitate pentru partenerii din Balcanii de Vest de a discuta despre chestiunile bilaterale şi moştenirea trecutului, cum ar fi crimele de război şi persoanele dispărute.

8. UE continuă să sprijine implicarea tinerilor din Balcanii de Vest - cooperarea în acest domeniu fiind esenţială pentru creşterea conectivităţii regionale - în numeroase proiecte, cum ar fi acţiunile Marie Skłodowska-Curie, programele "Creative Europe" şi "Erasmus +", dar şi "Tineretul în acţiune", fereastră animată de Centrul de Resurse pentru Europa de Sud-Est (SALTO). În plus, UE sprijină activitatea Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO) pentru a promova reconcilierea şi cooperarea între tinerii din regiune.

Mesaje optimiste – termene de aderare încă neclare

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, a subliniat că "Angajamentul UE faţă de Balcanii de Vest este o prioritate. Astăzi, toţi cei şase parteneri din Balcanii de Vest sunt mai aproape de UE comparativ cu începutul mandatului liderilor UE cu aproape 5 ani în urmă. Perspectiva europeană rămâne motorul schimbărilor din regiune. Cooperarea regională, relaţiile de bună vecinătate şi reconcilierea sunt esenţiale şi sprijină integrarea europeană a Balcanilor de Vest ".

Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri privind extinderea, a evidenţiat că "Se intensifică activitatea pentru modernizarea infrastructurilor, este sprijinită digitalizarea, se investeşte în creşterea economiei verzi şi a economiei circulare[2]. Programele UE vor aduce beneficii tangibile populaţiei din Balcanii de Vest şi reprezintă o altă piatră de hotar în relaţiile UE şi mai strânse cu regiunea".

Înaltul oficial UE a transmis un mesaj foarte clar subliniind că Balcanii de Vest reprezintă o parte incontestabilă a Europei care ar trebui integrată cât mai repede posibil. J.Hahn i-a invitat pe omologii săi să aducă Albania şi Macedonia de Nord mai aproape de UE fără ezitare, deoarece altfel credibilitatea UE ar fi subminată. Cu toate acestea, oficialul UE a făcut apel la liderii din Balcanii de Vest să continue să consolideze instituţiile democratice şi relaţiile de bună vecinătate şi să coopereze mai strâns cu familia europeană. În acelaşi context, el a readus în discuţie, de asemenea, barierele comerciale pe care Kosovo le-a instituit împotriva Serbiei şi BIH, încurajând părţile să rezolve dezacordurile cât mai curând posibil.

Un alt oficial european, comisarul pentru transport, Violeta Bulc[3], a adăugat: "UE este foarte mulţumită de aprobarea mai multor proiecte regionale - în cooperare cu Comunitatea Transporturilor[4]. Acestea vor îmbunătăţi siguranţa rutieră şi eficienţa căilor ferate, vor reduce timpul şi costurile de transport şi vor elimina blocajele din trafic. O mai bună conectivitate înseamnă sprijinirea vieţii cotidiene a oamenilor din regiune şi apropierea acestora de UE".

În acelaşi context, este de remarcat declaraţia făcută în cadrul reuniunii şefilor diplomaţiei ţărilor din Balcanii de Vest, de la Poznań, de către ministrul de externe muntenegrean, Srdjan Darmanović, care a subliniat că integrarea europeană a Balcanilor de Vest nu are alternativă şi continuarea politicii de extindere a UE este foarte importantă, Balcanii de Vest reprezentând o parte importantă a Europei. În acest context, agenda "Procesului de la Berlin", care se concentrează pe o mai bună integrare şi consolidare a cooperării, încurajează în mod semnificativ integrarea europeană a regiunii.

Oficialul muntenegrean a subliniat că este la fel de important ca UE să continue evaluarea rezultatelor obţinute pe calea europeană şi că "progresul individual al fiecărei ţări înseamnă prosperitatea şi stabilitatea regiunii şi, astfel, Muntenegru susţine cu fermitate perspectiva europeană a ţărilor vecine din regiune".

Nu în ultimul rând, este de remarcat punctul de vedere exprimat de ministrul adjunct de externe al Poloniei, Szymon Szynkowski vel Sęk, care a fost şi responsabil pentru organizarea summit-ului, acesta subliniind că Polonia doreşte ca participanţii la evenimentul de la Poznań să fie de acord cu declanşarea negocierilor de aderare la UE în octombrie 2019. În contextul menţionat, oficialul polonez a subliniat că: "Polonia este un avocat al unui astfel de pas şi va încerca să-i convingă pe liderii şi miniştrii participanţi să ia o astfel de decizie. De asemenea, se doreşte încurajarea ţărilor din Balcanii de Vest să introducă reforme interne şi să-şi stabilizeze relaţiile bilaterale".

În contextul în care au existat şi puncte de vedere nefavorabile exprimate cu privire la o nouă extindere a UE, entităţile din Balcanii de Vest aspirante la integrare şi-au declarat intenţia de a caută o reasigurare din partea UE cu privire la finalizarea acestui proces. Nu a fost stabilit niciun interval de timp concret pentru aderarea acestora, chiar dacă cererile individuale au fost depuse acum mai mult de 10 ani, iar ultima strategie a UE pentru regiune propune aderarea pentru Muntenegru şi Serbia până în 2025, acest obiectiv fiind considerat unul ambiţios. În acest context, au apărut îngrijorări că o amânarea semnificativă a integrării Balcanilor de Vest în UE ar putea lăsa regiunea deschisă exercitării influenţei Rusiei, care continuă să folosească o varietate de instrumente şi exploatează legăturile culturale şi religioase cu Serbia, entitatea sârbă din BIH, Muntenegru şi Macedonia de Nord, influenţei Turciei, care sporeşte legăturile culturale, religioase şi educaţionale cu comunităţile musulmane din regiune şi, nu în ultimul rând, influenţei Chinei, care urmăreşte dezvoltarea cooperării economice şi tehnice cu întreaga regiune, mai puţin cu Kosovo, a cărui independenţă refuză să o recunoască.