04 aprilie 2021

La mulţi ani, NATO! România sărbătoreşte Ziua NATO, când Alianţa împlineşte 72 de ani de la înfiinţare

Florin Jipa

NATO este o alianţă politico-militară, înfiinţată prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de SUA, Canada şi 10 state europene. În prezent, cuprinde 30 de state membre din Europa şi America de Nord. Cel mai recent membru NATO este Republica Macedoniei de Nord, ca urmare a aderării la Alianţă în data de 27 martie 2020.

Sursă foto: MApN

România, în 1994, a fost primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace.

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, Ziua NATO în România se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

România are mai multe structuri aliate pe teritoriul ţării. Patru structuri de comandă: Corpul Muntinaţional Sud Est (Sibiu), Divizia multinaţională şi Forţa de Integrare NATO (Bucureşti) şi Brigada Multinaţională (Craiova). La acestea se adaugă Scutul antirachetă de la Deveselu, Centrul de excelenţă Humint de la Oradea, detaşamentul de drone MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii, Grupul de luptă american şi Detaşamentul aliat de poliţie aeriană, ambele la Mihail Kogălniceanu. Regulat, nave NATO intră în Marea Neagră pentru a garanta libertatea circulaţiei şi a participa la misiune comune cu cele române.

Participarea la misiuni şi operaţiuni sub egida NATO

În acest moment, România are desfăşuraţi în jur de 1.000 de militari în misiuni în Asia, Africa şi Europa. Detalii aici.

România a avut în mod constant contribuţii substanţiale la misiunile şi operaţiunile NATO, în anumite teatre de operaţiuni implicându-se încă din perioada de pre-aderare. În ultimele decenii, aproximativ 50.000 de militari au fost rotiţi în teatrele de operaţii, conform MApN.

În prezent, România participă cu efective şi mijloace militare la eforturile comunităţii internaţionale şi ale NATO în cadrul: Misiunii Resolute Support (RSM) din Afganistan, NATO – Kosovo (KFOR) şi misiunea NATO în Irak. 

România a pierdut peste 30 de militari în misiuni externe şi a cheltuit aproape patru miliarde de lei în perioada 2001-2021 pentru finanţarea acestor participări în teatrele de operaţii, conform unor informaţii prezentate Parlamentului de oficiali ai MApN. Cei mai mulţi au fost cheltuiţi în Afganistan, peste 2,5 miliarde lei, şi Irak, peste 600 de milioane de lei.

Angajamente privind cheltuielile pentru apărare

In 2014, pentru a asigura capacitatea Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, generate de postura agresivă a Rusiei, cu ocazia Summit-ului NATO din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment, care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024). În plus, angajamentul indică alocarea a cel puţin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a trupelor în teatrele de operaţiuni.

Angajamentul a fost reafirmat ulterior de către statele membre, inclusiv la Summit-ul NATO de la Bruxelles (iulie 2018) şi de la Londra (decembrie 2019).

În scopul garantării consensului politic naţional privind finanţarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Apărării Naţionale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani.

Acest lucru a permis alocarea banilor pentru completarea primei escadrile de F-16 şi achiziţia unor transportoare blindate Piranha 5 necesare dotării a două brigăzi mecanizate şi a sistemelor de rachete anti-aeriene PATRIOT şi a celor sol-sol HIMARS.