La doi ani de la deschiderea unei fabrici de vehicule de infanterie în Ungaria, Rheinmetall îşi extinde capacitatea de producţie a MLI-urilor în ţara vecină. Mai poate România să atragă investiţii similare pentru programul de înzestrare a Armatei?

Această iniţiativă îşi propune să consolideze expertiza locală în dezvoltarea vehiculelor militare pe termen lung. Proiectul este susţinut de Agenţia Maghiară pentru Promovarea Investiţiilor (HIPA) cu o finanţare de 1,4 milioane EUR. Acest lucru va permite crearea a aproximativ 80 de locuri de muncă suplimentare în domeniul ingineriei înalt calificate la sediul din Zalaegerszeg.

Un punct cheie al investiţiei este dezvoltarea sistemelor de vehicule de ultimă generaţie ale Rheinmetall, în special a vehiculului de luptă pentru infanterie Lynx KF41 şi a tancului principal de luptă Panther KF51. Prin extinderea capacităţilor de testare şi dezvoltare, sediul din Zalaegerszeg va juca un rol din ce în ce mai important în cadrul reţelei internaţionale a Rheinmetall.

Investiţia face parte din programul mai amplu de modernizare a apărării al Ungariei „Zrínyi 2026”, care îşi propune să doteze Forţele Armate Maghiare cu echipamente militare moderne şi produse pe plan intern, ori de câte ori este posibil.

Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului al Ungariei, a participat la ceremonie şi a descris investiţia ca fiind o piatră de temelie pentru industria de apărare maghiară şi un pas important către creşterea competitivităţii naţionale prin parteneriate internaţionale. Facilitatea va permite colaborarea între expertiza globală a Rheinmetall şi know-how-ul local, facilitând implementarea eficientă a proiectelor viitoare şi dezvoltarea de sisteme avansate cu parteneri maghiari.

Cu o investiţie evaluată la aproximativ 3,7 miliarde HUF (9,5 milioane EUR), proiectul consolidează poziţia Ungariei în sectorul apărării, în special în proiectarea şi ingineria vehiculelor militare.

 Acest anunţ vine în urma unor etape anterioare, cum ar fi deschiderea fabricii avansate a Rheinmetall din Zalaegerszeg, în august 2023, care produce vehiculul de luptă pentru infanterie Lynx. Noua investiţie consolidează şi mai mult prezenţa în creştere a Rheinmetall în Ungaria, completând alte locaţii ale acestora, inclusiv Budapesta, Szeged şi Várpalota.

Şi România vrea MLI, iar Lynx-ul pare favorit

De la lansarea programului de înzestrare a Armatei Române cu vehicule de luptă a infanteriei, surse ale MAS din industria de apărare susţin că Lynx-ul pare să fie favoritul ministerului apărării.

Ce se cumpără?

MApN are în plan achiziţioanarea a 245 de MLI în 5 configuraţii:

i)            Maşina de luptă a infanteriei — varianta de bază;

ii)           Maşina de luptă a infanteriei — Punct Comandă Mobil;

iii)          Maşina de luptă a infanteriei — Aruncătorul cal. 120 mm;

iv)          Maşina de luptă a infanteriei — TEHEVAC ;

v)           Maşina de luptă a infanteriei — MEDEVAC.

Durata normală de funcţionare a MLI este de 20 de ani, iar durata contractului multianual de 8 ani.

În documentul publicat pe site-ul MApN, sunt prevăzute şi condiţiile pentru acest program masiv de înzestrare, pe care companiile de apărare vor vedea dacă le pot îndeplini sau nu. Mai precis, este precizat că importantă pentru statul român este: protejarea lanţului de aprovizionare prin realizarea, prin transfer tehnologic, pe teritoriul României a unei/unor capacităţi de asamblare, integrare, testare şi asigurarea mentenanţei exclusiv în domeniul militar a MLI, precum şi de fabricare cel puţin a următoarelor subsisteme esenţiale militare din compunerea MLI:

-  carcasa blindată;

- sistemul de protecţie balistică şi antimină;

- sistemul de armament (turela cu tun cal. 30 mm, turelă telecomandată cu mitralieră cal. 12,7 mm şi aruncător cal. 120 de mm);

-  sistemul de comunicaţii şi informatică;

- suita de aplicaţii software de comandă-control;

- aparatura de ochire şi observare;

- sistemul de avertizare şi reacţie împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului, pentru asigurarea securităţii aprovizionării pe timp de pace, criză şi război.

Astfel, operatorul economic desemnat câştigător al acestei licitaţii, va avea obligaţia de a subcontracta fabricarea MLI către operatorul economic din industria naţională de apărare şi, începând cu produsul nr. 27, fabricarea componentelor MLI mai sus menţionate  să se efectueze în capacităţile de producţie din ţară ale companiei româneşti care va beneficia de transferul de tehnologie. La fabricarea sistemului de producţie balistică şi antimină, este specificat că se înţelege „asamblarea, integrarea componentelor şi subansamblelor şi suplimentar următoarele:

a)           montare blindaj suplimentar (add-on armour);

b)           montare pătură anti-schije (spall-liner);

c)           fabricare scaune echipaj;

d)           fabricare centuri de siguranţă în 5 puncte.

Mentenanţa trebuie, de asemenea, să fie realizată pe teritoriul naţional, începând cu primul produs livrat. Folosirea tehnologiei transferate operatorului economic naţional se va realiza pe o perioadă care include durata normală de funcţionare a produsului MLI de la data livrării ultimului produs.

În ofertele propuse de companii, va conta în proporţie de 65% propunerea tehnică şi 35% preţul total ofertat.

Încă de dinaintea lansării licitaţiei, mai multe companii au declarat sau doar sugerat că vor să doteze armata română cu MLI-uri. Printre acestea, se numără: GDELS cu ASCOD, Hanwha cu RedBack, Rheinmetall cu Lynx KF4, BAE Systems cu CV90 şi AMPV/Armored Multi-Purpose Vehicle şi chiar Otokar cu Tulpar.

Însă, anul acesta, a apărut şi programul SAFE, ca parte a proiectului UE de reînarmare a Europei. România vrea şi ea să acceseze un împrumut prin acest program, de 16,68 de miliarde de euro şi, potrivit ministrului apărării, Ionuţ Moşteanu, vehiculele de infanterie s-ar putea afla pe lista de cumpărături pe care MApN ar putea să o plătească prin acest program.

Potrivit unui articol publicat în Europa Liberă şi a unor declaraţii făcute de ministrul economiei la one2one, România ar urma să folosească din suma împrumutată 11 miliarde de euro pentru zona de apărare şi alte 6 pe lucrări de infrastructură (care să faciliteze mobilitatea militară). Însă, aceşti 11 miliarde de euro se vor împărţi între MApN, MAI şi SRI, scrie Republica.ro. Ministerul Apărării ar urma să primească 7 miliarde de euro, astfel, în total, doar pentru achiziţii.,

Cheia programului SAFE este revitalizarea industriei europene de apărare, de aceea, se încurajează achiziţiile de arme în comun cu alte state membre ale UE şi dezvoltarea/producţia de echipamente pe teritoriul UE. La program, pot participa prin împrumuturi directe statele UE, iar achiziţia de arme din afara acestor state poate fi realizată, dar nu poate depăşi costul echipamentelor mai mult de 35% din valoarea totală a componentelor produsului final. Acest lucru ar stimula producţia locală de armament.  

În programul pentru MLI publicat de MApN, există deja o cerinţă importantă de fabricare a unor componente în România, dar întrebarea este care dintre companiile care ar putea participa la licitaţie ar fi dispuse să facă acest lucru în România, adică să şi facă transfer de tehnologie astfel încât România să poată produce şi singură ulterior şi, în caz de conflict, să nu fie dependentă de altă ţară pentru furnizarea de arme pe front.

Când vine vorba despre Rheinmetall, este greu de crezut că această companie, care deja are o fabrică în acest sens în Ungaria, va mai deschide o alta, pentru producţia aceluiaşi tip de vehicul, în România, deşi nu este imposibil, iar promisiunile sunt mari. La noi, compania germană are în plan să producă o fabrică de pulberi pentru muniţie, după cum a anunţat ministerul economiei, anul acesta. De asemenea, Rheinmetall a anunţat că ar putea produce şi vehicule Lynx la Automecanica Mediaş.

 Rheinmetall şi-a anunţat intenţia de a deschide şi în Ucraina un centru de producţie de muniţie şi are deja centru de mentenanţă pentru Marder. Compania mai are în ţară şi Lynx-uri, dar chiar dacă sunt în teste în Ucraina, departe de linia frontului, Kievul nu a anunţat că va cumpăra aceste vehicule de la Rheinmetall. În octombrie 2024, CEO-ul Rheinmetall anunţa că 10 vehicule au fost transferate Ucrainei pentru teste şi evaluări, cu toate acestea, nu au mai avut loc alte transferuri de atunci, nu se ştie dacă din cauza unor probleme cu testele, a capacităţii de producţie sau a lipsei resursei financiare.

Şi cu Leonardo, din Italia, a semnat Rheinmetall un MoU privind crearea unui joint venture pentru dezvoltarea de tancuri de luptă şi vehicule Lynx pentru armata italiană. Vehiculul din urmă a fost trimis pentru teste în Italia, la începutul acestui an, dar nu au fost emise încă în spaţiul public evaluările şi nici nu a fost anunţat vreun contract. Astfel, până în acest moment, doar Ungaria şi Ucraina au vehiculul, chiar dacă Ucraina nu îl foloseşte pe front.

Când vine vorba despre celelalte companii, dintre cele care ar putea participa la licitaţie, GDELS are deja un parteneriat cu Automecanica Bucureşti, pentru vehiculele Piranha, iar Hanwha deschide în România un centru pentru obuzierele deja achiziţionate de MApN, K9 Tunet, şi s-a arătat dispusă să extindă acel centru şi pentru o posibilă producţie de RedBack. ASCOD-ul, propus de GDELS, este folosit deja de Austria, Filipine, Spania, UK, SUA şi Letonia ar vrea şi ea să îl cumpere. Redback-ul este în dotarea armatei australiene şi sud-coreene.

Dintre toate, astfel, CV90-ul de la BAE Systems pare să fie cel deja testat şi utilizat pe câmpul de luptă din Ucraina, dar intenţiile acestei companii privind colaborarea cu România nu sunt cunoscute, deşi, la cea mai recentă ediţie a BSDA, reprezentanţii companiei au confirmat pentru MAS că sunt interesaţi de program. Ţările care au deja sau au comandat acest tip de vehicul sunt: Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Olanda, Norvegia, Slovacia, Suedia, Elveţia şi Ucraina. Tulpar-ul turcesc, de la Otokar, se află în dotarea doar a armatei turceşti. Otokar deja are parteneriat cu Automecanica Mediaş, cu care va dezvolta Cobra pentru Armata României.

Deţinerea de alte state a vehiculului pe care România l-ar putea alege este important pentru interoperabilitatea dintre armatele aliate, dar, cel mai probabil, atenţia va cădea pe posibilitatea dezvoltării acestui produs sau a unei mari părţi din acesta în România, în colaborare cu companiile româneşti.