Kosovo - un nou guvern format într-o perioadă marcată de provocări şi de procese ireversibile

Albin Kurti a fost mandatat să formeze noul guvern kosovar de către unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai săi din partidul LVV, Glauk Konjufca, la câteva ore după ce şi acesta a fost ales ca nou preşedinte al Parlamentului de la Priştina, fiind automat instalat şi în funcţia de preşedinte interimar al Kosovo, înlocuindu-o astfel pe Vjosa Osmani, fostă membră a Ligii Democrate a Kosovo (LDK).

Drept urmare, A. Kurti a prezentat Parlamentului componenţa noului guvern al Kosovo şi programul său de guvernare, subliniind în acest context că „provocările viitoare pentru noul guvern sunt vechi şi noi, dar sunt multiple, iar pandemia rămâne cea mai mare provocare”. Totodată, el a evidenţiind faptul că „începând din acea zi, vor începe călătoria lor spre reducerea inegalităţilor şi creşterea oportunităţilor pentru toţi, fiind o călătorie lungă şi dificilă, dar împreună vor atinge scopul dorit”.  

Făcând referire la dialogul cu Serbia facilitat de UE, A. Kurti a respins ideea unor noi compromisuri ca parte a acestui proces, subliniind că „nu se poate face niciun alt compromis, iar acest lucru ar trebui declarat cu voce tare şi clară de toţi”.

Viitorul cabinetul kosovar va avea trei poziţii de viceprim-miniştri şi 15 ministere, dar  trebuie subliniat că nu a fost şi nu va fi susţinut de Lista Sârbă (LS), principalul partid al minorităţii sârbe din Kosovo, care îşi dorea două posturi de ministru în noul guvern, nu doar unul. Într-un astfel de context, liderul grupului parlamentar al LS, Igor Simic, a declarat că va înainta această problemă Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

Este semnificativ de menţionat că, spre deosebire de guvernele anterioare, guvernul lui A. Kurti a fost format fără a fi nevoie să includă alte partide albaneze din Kosovo după ce partidul său, LVV, a câştigat alegerile anticipate din 14 februarie, ocupând 58 din cele 120 de locuri în Parlamentul de la Priştina. El ar avea nevoie doar de încă trei voturi pentru a obţine o majoritate simplă, de 61 de voturi, şi, în consecinţă, pentru a forma un guvern; ca atare, a găsit sprijinul altor reprezentanţi ai unor formaţiuni politice non-albaneze din Adunarea Kosovo.

Astfel, componenţa noului guvern al Kosovo, condus din nou de Albin Kurti, este următoarea:

- Primul viceprim-ministru pentru integrare europeană, dezvoltare şi dialog - Besnik Bislimi (LVV);

- Al doilea viceprim-ministru şi ministrul afacerilor externe şi diaspora - Donika Gërvalla-Schwarz (Guxo);

- Al treilea viceprim-ministru pentru problemele minorităţilor şi drepturile omului - Emilija Redžepi (politician bosniac kosovar şi membru al Noului Partid Democrat aflat în Adunarea Republicii Kosovo);

- Ministrul Agriculturii, Silviculturii şi Dezvoltării Rurale - Faton Peci (Guxo);

- Ministrul Comunităţilor şi Returnărilor - Goran Rakić (Lista Sârbă);

- Ministrul Culturii, Tineretului şi Sportului - Hajrullah Çeku (LVV);

- Ministrul Apărării - Armend Mehaj (independent);

- Ministrul Economiei - Artane Rizvanolli (independent);

- Ministrul Educaţiei, Ştiinţei şi Tehnologiei şi Inovării - Arbërie Nagavci (LVV);

- Ministrul Mediului, Amenajării Teritoriului şi Infrastructurii - Liburn Aliu (LVV);

- Ministrul Finanţelor, Muncii şi Transferurilor - Hekuran Murati (LVV);

- Ministrul Sănătăţii - Arben Vitia (LVV);

- Ministrul Industriei, Antreprenoriatului şi Comerţului - Rozeta Hajdari (LVV);

- Ministrul Afacerilor Interne şi Administraţiei Publice - Xhelal Sveçla (LVV);

- Ministru Justiţiei - Albulena Haxhiu (LVV);

-Ministrul Administraţiei Locale - Elbert Krasniqi (Noua iniţiativă democratică din Kosovo/minoritar egiptean);

- Ministrul Dezvoltării Regionale - Fikrim Damka (Partidul Democrat Turc din Kosovo).

Partidele de opoziţie s-au declarat neconvinse de programul de guvernare, preşedintele interimar al Partidului Democrat din Kosovo (PDK), Enver Hoxhaj, numind programul acestuia „listă de dorinţe” şi subliniind că „nu a văzut planuri concrete cu privire la momentul în care se pot asigura vaccinurile anti-COVID, nu a auzit nicio politică economică puternică, nu a văzut educaţia ca pe un proiect de dezvoltare individuală şi colectivă şi nu a văzut politica externă ca orientare strategică”.

În acelaşi context, Adunarea Kosovo nu a votat încă pentru noul preşedinte kosovar, deoarece mandatul lui Hashim Thaçi practic se încheia în aprilie 2021 şi, conform Constituţiei, un preşedinte interimar poate rămâne în funcţie timp de până la şase luni. Astfel, noul şef al statului ar trebui votat cu 30 de zile înainte de încetarea mandatului celui actual, cel mai probabil acest lucru urmând a se realiza în aprilie 2021.

Vjosa Osmani, care a avut o iniţiativă de formare a unei noi formaţiuni politice, Guxo[i], a candidat la alegeri pe o listă comună cu LVV şi a fost a doua pe lista candidaţilor la deputaţi. În perioada următoare va cauta sprijin să ocupe din nou postul de preşedinte al Kosovo.

Cu toate acestea, E.Hoxhaj a declarat că partidul său „nu susţine candidatura lui V.Osmani la preşedinţie”. În mod similar, după o întâlnire cu A.Kurti şi V.Osmani, liderul Alianţei pentru Viitorul Kosovo (AAK), Ramush Haradinaj, a declarat că este „responsabilitatea câştigătorului” să asigure voturile pentru viitorul preşedinte al Kosovo. La rândul său, noul lider LDK, Lumir Abdixhiku, a subliniat că „nu vor din nou preşedinte un lider de partid, ci preşedintele Kosovo trebuie să fie neutru”.

Geopolitica pare a nu fi o prioritate a noului guvern de la Priştina, LVV dorind să se concentreze în primul rând pe reformele instituţionale şi economice, îmbunătăţind integritatea şi forţa sistemului judiciar şi a sistemelor de aplicare a legii, dezvoltând în acelaşi timp capitalul intern şi bunăstarea socială prin intervenţii ale statului.

Cu toate acestea, nu trebuie a se omite că, la două zile după alegeri, liderul LVV şi actualul prim-ministru, A. Kurti, a declarat într-un interviu acordat mass-media că, în cazul unui referendum în Kosovo, privind unificarea cu Albania, va vota în favoarea unirii, oficialul kosovar făcând dovadă că este un lider politic cu experienţă care a fost probabil conştient de efectul generat de declaraţiile lui.

Deşi controversată, o astfel de declaraţia publică nu constituie o noutate, deoarece un astfel de posibil obiectiv comun al celor două entităţi este vehiculat încă din 2001, presupunându-se că, odată ce Albania şi Kosovo vor deveni membre ale UE, frontierele se vor dovedi redundante. Este, de asemenea, un refren obişnuit în Tirana, unde primul-ministru albanez, Edi Rama, a mers până la propunerea, în noiembrie 2018, ca un document strategic să fie pregătit în comun pentru a identifica modul în care se poate realiza unificarea până în 2025.

În pofida unor astfel de puncte de vedere foarte îndrăzneţe, o posibilă unificarea a celor două entităţi se confruntă cu obstacole legislative în Kosovo, atât în ceea ce priveşte prevederile Constituţiei, cât şi în ceea ce priveşte prevederile legilor considerate de „interes vital”, care nu pot fi votate în referendumuri, ci modificate prin amendamente constituţionale.

Într-un astfel de context, extrem de complex, care se profilează pentru perioada următoare, prim-ministrul A. Kurti şi viceprim-ministrul, Besnik Bislimi, după preluarea funcţiilor, au avut o primă întâlnire cu Reprezentantul special al UE, Tomáš Szunyog, şi cu adjunctul acestuia, Riccardo Serri.

T. Szunyog a reiterat disponibilitatea şi voinţa UE de a aprofunda cooperarea cu noul guvern kosovar pentru atingerea obiectivelor comune şi în beneficiul cetăţenilor. La rândul său, A. Kurti l-a informat cu privire la obiectivele şi priorităţile sale în calitate de prim-ministru; în replică, T. Szunyog susţine că priorităţile noului guvern kosovar sunt şi priorităţile UE. Ca urmare, în cadrul reuniunii a fost convenită şi o vizită oficială a liderilor kosovari la instituţiile centrale ale UE.

A devenit foarte clar că evoluţiile impredictibile cu care s-a confruntat Kosovo în ultima perioadă, şi cu care va continua să se confrunte, confirmă faptul că sunt de aşteptat multe provocări pentru liderii din Kosovo, noua majoritate parlamentară şi, implicit, noul guvern de la Priştina urmând a se confrunta cu provocări majore legate de repunerea economiei pe picioare, de reducerea şomajului, de lupta împotriva pandemiei, de combaterea crimei organizate şi a corupţiei, precum şi de reluarea negocierilor privind soluţionarea „dosarului Kosovo” şi normalizarea legăturilor cu Serbia, într-un astfel de context un rol foarte important urmând să-l aibă UE şi SUA.

Foarte probabil, Serbia nu îşi va schimba strategia consolidată de ceva timp, mai ales în contextul în care A. Kurti va continua să-şi menţină abordarea cunoscută în procesul de soluţionare a „dosarului Kosovo”, adică fără acceptarea unor compromisuri faţă de Bruxelles şi Washington şi fără a acorda prioritate continuării dialogului cu Belgradul în absenţa obţinerii rezultatelor scontate.

De asemenea, la rândul său, UE ar putea manifesta, deocamdată, un interes redus pentru continuarea unui dialog dovedit ineficient, fiind foarte preocupată să se adapteze evoluţiilor interne, dar şi schimbărilor survenite în plan geopolitic, având în vedere poziţiile adoptate de China şi Rusia faţă de regiunea Balcanilor de Vest, dar şi în contextul noii administraţii americane de la Washington, care va dezvolta o nouă strategie pentru această regiune.

În concluzie, putem spune că în 2021 dialogul dintre Kosovo şi Serbia va face foarte probabil progrese prin punerea în practică a multor aşteptări şi compromisuri, fiind posibilă o soluţionare politică istorică la care cele două ţări ar putea ajunge în cele din urmă.