Kosovo se află într-o situaţie complexă care poate conduce la evoluţii impredictibile în 2021
Stelian TeodorescuPe 18 decembrie, prim-ministrul kosovar, Avdullah Hoti, în coordonare cu preşedintele interimar al Kosovo, Vjosa Osmani, l-a demis pe şeful Agenţiei de Informaţii Kosovo (KIA) , Kreshnik Gashi , motivaţia fiind că acesta a încercat să obţină documente confidenţiale de la biroul preşedintelui.

Gashi a fost demis după un incident în care un inspector KIA ar fi fost găsit la biroul preşedintelui, în 6 noiembrie, încercând să obţină informaţii confidenţiale din seif, împreună cu fostul şef al informaţiilor, Driton Gashi. Acesta din urmă a fost şi secretarul fostului preşedinte kosovar Hashim Thaçi, demisionat recent ca să facă faţă acuzaţiilor emise la Haga pentru crime de război.
„A existat o coordonare şi un acord deplin între actualul preşedinte în exerciţiu al Kosovo, Osmani, şi prim-ministrul A.Hoti, cu privire la eliberarea din funcţie a directorului KIA”, a declarat Bekim Kupina, consilierul media al actualului preşedinte kosovar. În acest context, se poate remarca că, din 2009, Kosovo a avut cinci şefi KIA diferiţi şi niciunul nu şi-a încheiat mandatul complet, toţi au demisionat, mai puţin Driton şi Kreshnik Gashi.
Dar iată că, pe 21 decembrie, a apărut un alt eveniment extrem de important, care va influenţa situaţia în plan intern şi internaţional a Kosovo. Curtea Constituţională din Kosovo a decis că guvernul condus de prim-ministrul A.Hoti este ilegitim. Motivaţia a fost că actualul guvern fusese votat de o majoritate în Adunarea Kosovo, care a inclus şi votul deputatului Etem Arifi, condamnat pentru corupţie la un an şi trei luni de închisoare, pe 20 august 2019, dar care a primit mandatul de deputat la alegerile parlamentare anticipate din 6 octombrie 2019.
Curtea Constituţională din Kosovo şi-a justificat şi argumentat decizia subliniind că „o persoană condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o infracţiune comisă în ultimii trei ani, nu poate candida la funcţia de deputat sau să câştige un mandat valabil în Adunarea Kosovo”.
Întrucât votul lui E.Arifi pentru guvernul lui A.Hoti a fost invalidat, s-a ajuns la concluzia că „guvernul nu a primit majoritatea voturilor tuturor deputaţilor din Adunarea Kosovo”, acest lucru fiind specificat în decizia instanţei.
Drept urmare, acum se consideră că trebuie organizate noi alegeri parlamentare în următoarele luni, conform deciziei Curţii Constituţionale, Kosovo urmând a avea a treia schimbare de guvern în mai puţin de doi ani.
În acest context, este semnificativ că guvernul condus de A.Hoti a fost votat în 3 iunie, primind o majoritate minimă de 61 de voturi în Adunarea Kosovo dintr-un total de 120, fiind format după ce partidul său, LDK, a demis guvernul anterior condus de Albin Kurti, liderul Mişcării Vetëvendosje. Nu trebuie omis faptul că, la vremea respectivă, 17 deputaţi ai Mişcării Vetëvendosje au depus o plângere potrivit căreia guvernul condus de A.Hoti a fost catalogat ca fiind ilegitim, fapt ce a dus la pronunţarea Curţii Constituţionale, în 21 decembrie.
Ca urmare, preşedintele interimar al Kosovo, V.Osmani, s-a întâlnit cu partidele politice pentru a discuta data organizării următoarelor alegeri parlamentare, aşa cum a subliniat şi consilierul Bekim Kupina.
Cel mai mare partid de opoziţie din Kosovo, Mişcarea Vetëvendosje, care a făcut plângerea în instanţă, a salutat decizia Curţii Constituţionale, considerată a fi în favoarea sa. Albulena Haxhiu, membru al Mişcării Vetëvendosje, fost ministru al justiţiei, a subliniat că au aşteptat o astfel de decizie de la Curtea Constituţională, având în vedere că la doar zece zile după ce a fost votat guvernul A.Hoti, Mişcărea Vetëvendosje a ajuns la concluzia că votul este ilegal.
Partidul lui A.Hoti, Liga Democrată din Kosovo (LDK), pare să accepte decizia, dat fiind faptul că „ţara merge la alegeri, iar Curtea Constituţională nu lasă spaţiu pentru comentarii”, aşa cum a precizat adjunctul liderului LDK, Lutfi Haziri.
În acelaşi context, prim-ministrul A.Hoti a declarat, în repetate rânduri, că vor avea loc consultări cu partidele politice pentru a discuta şi alegerea următorului preşedinte după demisia lui H.Thaçi, dar încă nu a fost stabilită o dată pentru organizarea unor astfel de negocieri. „Încă nu avem o dată concretă, de îndată ce o vom face, vă vom informa”, a declarat Antigona Baxhaku-Idrizi, un consilier al A.Hoti.
După demisia lui H.Thaçi, pe 5 noiembrie, pentru a face faţă acuzaţiilor de crime de război, atribuţiile prezidenţiale au fost preluate de preşedintele în exerciţiu, V.Osmani. Cu toate acestea, conform prevederilor constituţionale, un preşedinte în funcţie poate ocupa funcţia doar timp de şase luni. Un candidat la preşedinţie trebuie să primească un vot majoritar de două treimi din numărul total al membrilor Adunării Kosovo pentru a fi ales. Dacă niciun candidat nu primeşte aceste două treimi, în două sesiuni consecutive, se declanşează o a treia sesiune de vot, caz în care este suficientă o majoritate de 61 de voturi pentru a asigura preşedinţia. Nealegerea unui preşedinte prin acest proces provoacă dizolvarea automată a Adunării Kosovo şi declanşează alegeri parlamentare anticipate.
Drept urmare, partidul lui A.Hoti, LDK, a căutat să iniţieze discuţii cu privire la postul vacant, dar celelalte partide parlamentare au puncte de vedere diferite în legătură cu modul de alegere a următorului preşedinte.
În acelaşi context, partenerul de coaliţie al LDK în actualul guvern, Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK), a declarat în luna august că liderul partidului şi fost prim-ministru, Ramush Haradinaj este candidatul său la preşedinţie. Cu toate acestea, propunerea nu a obţinut un sprijin semnificativ în cadrul Adunării Kosovo, nici măcar în rândul partenerilor de coaliţie ai AAK.
Partidele de opoziţie au, de asemenea, diverse puncte de vedere pentru identificarea celei mai bune căi de ieşire din criză. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a declarat că parlamentarii săi nu vor vota niciun candidat care nu este nominalizat de partid, în timp ce Mişcarea Vetëvendosje insistă că un preşedinte poate fi ales doar după noi alegeri parlamentare. Potrivit lui Albert Krasniqi de la ONG-ul Democracy Plus, partidele politice parlamentare din Kosovo se gândesc în principal la propriul lor interes. „Ceea ce vedem la toate partidele politice nu este o nominalizare sau criterii pe care ar trebui să le îndeplinească un candidat la funcţia de preşedinte, ci o dispută pentru cine va fi preşedinte şi care partid îl va desemna”, a declarat A.Krasniqi.
Între timp, biroul lui A.Hoti a precizat într-un comunicat de presă că, dacă problema nu va fi rezolvată prin discuţii, ţara se va confrunta cu noi alegeri.
În acelaşi context, prim-ministrul A.Hoti a promis că va răspunde la o scrisoare a trimisului special al UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, Miroslav Lajčák, care a criticat decizia guvernului kosovar de a nu permite preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, să viziteze Kosovo. În scrisoarea sa, M.Lajčák a considerat decizia Kosovo o încălcare a Acordului privind libertatea de circulaţie şi a Acordului de vizite oficiale, în timp ce oficialul kosovar a subliniat că „a primit o scrisoare de la M.Lajčák, va răspunde şi orice solicitare de vizită va fi tratată în contextul adecvat”.
„Aşa cum este definit în Acordul privind libertatea de mişcare, indivizii fiecărei părţi pot călători liber pe teritoriul celeilalte”, a subliniat M.Lajčák, evidenţiind importanţa acestor acorduri în dialogul Kosovo-Serbia, condus de UE. „Nerespectarea acestor acorduri transmite un semnal negativ cu privire la credibilitatea Kosovo ca parte la procesul de dialog”, a adăugat oficialul UE.
Cu toate acestea, pe 21 noiembrie, într-un interviu acordat presei albaneze ABC, ministrul de externe al Kosovo, Meliza Haradinaj Stublla, a subliniat că „atâta timp cât preşedintele sârb, A.Vučić, continuă cu limbajul urii şi al violenţei, nu i se va permite să intre în Kosovo”, fiind subliniat şi faptul că ministrul de interne, Aleksandar Vulin, este cunoscut că foloseşte expresii peiorative la adresa albanezilor.
În concluzie, putem spune că, în prezent, Kosovo se află într-o situaţie complexă, care poate conduce la evoluţii impredictibile în 2021 în plan intern şi, implicit, în soluţionarea dosarului Serbia-Kosovo.
[1] KIA este o agenţie civilă de informaţii din Kosovo responsabilă de furnizarea de informaţii de securitate naţională persoanelor cu putere de decizie. Misiunea KIA este de a identifica ameninţările la adresa securităţii Kosovo. Asemenea ameninţări se referă la acte împotriva integrităţii teritoriale, integrităţii instituţiilor, ordinii constituţionale, stabilităţii economice şi dezvoltării, precum şi împotriva securităţii globale, dar care afectează şi Kosovo.
[1] În 2019, fostul premier kosovar, R.Haradinaj, în coordonare cu fostul preşedinte H.Thaçi, l-a numit pe K.Gashi în funcţia de şef al Agenţiei de Informaţii Kosovo, KIA şi pe Burim Ramadani, în calitate de inspector general. „Profilurile numiţilor ca personalităţi publice cu integritate şi experţi în securitate garantează profesionalismul şi credibilitatea KIA”, a subliniat R.Haradinaj când a făcut publice numirile.
